Revolta primarilor (incompatibili)

Pretențiile primarilor incompatibili pun probleme serioase oricui dorește să păstreze măcar aparențele unui stat de drept: ajustarea unei legi la cererea și eventual cu sprijinul celui care a încălcat-o nu ar trebui să fie un demers acceptabil.

Pe măsură ce proiectul regionalizării se în­depărtează din agenda guvernării USL, iar marele maestru al combinațiilor în do­me­niu, Liviu Dragnea, se repliază pentru pre­gătirea euro­parla­men­ta­re­lor, primarii USL încep să tragă linia peste cele 15 luni de guvernare și, fără mari surprize, se declară ne­mul­țumiți. Mai ales după ce Victor Ponta le-a spus răs­picat că „nu sunt bani des­tui pentru cât vor toți“. După euforia prelungită ar­tificial - pentru că bani nu erau mai mulți cu câteva luni în urmă - a împărțirii premiilor după 9 decembrie, liderii locali ai PSD și PNL constată că au jucat prea mult, și fără voia lor, în „Mult zgomot pentru nimic“ - pie­sa regionalizării, pusă în scenă cu talent de Liviu Dragnea.

Proiectul a umplut pagini de ziar și emi­si­uni de televiziune în ultimele 10 luni, mai ceva ca revizuirea Constituției. Pasiuni lo­cale, adversități, alianțe politice cir­cum­stanțiale făcute și desfăcute peste noapte, orgolii de tot felul și, mai presus de toate, revendicări bugetare niciodată satisfăcute pe deplin - toate au fost puse în mișcare, stimulate, disecate. S-au desenat hărți, s-au tras linii, s-au stabilit priorități. Primarii și șefii Consiliilor Județene ale aceluiași par­tid s-au aflat nu de puține ori în tabere regionale diferite. Președintele CJ Pra­ho­va, Mircea Cosma, primarul Piteștiului, Tu­dor Pendiuc, și deputatul de Argeș Mir­cea Drăghici, toți de la PSD, au făcut schimb de amabilități săptămâna trecută în presa locală pe tema capitalei viitoarei regiuni Muntenia. Și ei, ca și alții, au făcut risipă de argumentele geografice, istorice și politice. Cu toate acestea, la originea inflamării locale se află reorganizările re­gionale ale ANAF, care a luat - fără o în­științare prealabilă, se plânge primarul Pi­teștiului - decizia preluării Direcției Ge­nerale a Finanțelor Publice Argeș de nou înființata Di­recție Regională cu sediul la Ploiești.

Conflicte similare s-au des­fășurat în mai multe vii­toare regiuni unde rețeaua de suzeranități se vede dată peste cap de proiectele ară­tate la televizor și nu e sus­ținută, după cum se plâng mai toți primarii coaliției ma­joritare, nici de alocări bugetare pe mă­sura promisiunilor făcute pesemne înainte de alegeri.

Dezacordurile și nemulțumirile izvorâte din vederile diferite asupra competențelor lo­cale și accesului la resurse sunt dublate de asaltul - deplâns la vârf de președintele li­beral Crin Antonescu - al Agenției Na­ționale de Integritate asupra primarilor.

În această privință măcar, guvernarea USL nu poate fi acuzată de lipsă de viziune, de vreme ce amputarea ANI a constituit de la bun început una dintre preocupările de top ale parlamentarilor majoritari. În po­fida eforturilor susținute ale USL, ANI ră­mâne în continuare una dintre puținele instituții funcționale ale statului român, iar efectele activității agenției sunt vi­zibile, de pildă, în cele 1.200 de dosare ale unor aleși locali, majoritatea de la USL, cercetați pentru situații de in­compa­ti­bi­li­tate. Printre ei, nume sonore nu numai în administrația locală, ci și în partidele afla­te la guvernare: Klaus Johannis (PNL), Ra­du Mazăre (PSD), Constantin Boșcodeală (PSD).

Reacția primului ministru nu a fost su­ficient de hotărâtă, pe gustul aleșilor: „Es­te important să nu începem o nouă dis­pu­tă cu Comisia Europeană, dar jumătate din­tre primarii şi consilierii locali sunt în această situaţie. Să luăm în con­si­de­rare demisia lor şi organizarea de alegeri în întreaga ţară? Nu cred că ar fi o idee bună“, declara prudent Victor Ponta. Ast­fel că Asociația Comunelor din România (ACoR) a transmis săptămâna trecută pri­mului ministru și ministrului Justiției, Ro­bert Cazanciuc, un comunicat ultimativ, sem­nat de 2.800 de aleși locali, unde se cere negru pe alb modificarea unui text de lege în vigoare, după ce aceasta și-a pro­dus efectele. E drept că precedentul a fost creat, să ne aducem aminte, de ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea, aflat la originea unei inițiative legislative care permitea aleşilor locali să facă parte din consilii de administraţie, dar care a fost respinsă de Ministerul Justiţiei. Re­pre­zen­tanţii ACoR ameninţă guvernul cu „ne­im­plicarea pentru mobilizarea cetăţenilor cu drept de vot la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei, dar şi la alegerile europarlamentare şi pre­zi­den­ţiale“.

Strânși cu ușa de ANI, primarii se revoltă, iar Liviu Dragnea, trecut deja prin ex­pe­riența referendumului de acum un an, știe mai bine decât oricine cât de mult con­tează sprijinul autorităților locale în mo­bi­lizarea electorală. Lipsită de ajutorul local, USL ar avea dificultăți serioase în or­ga­ni­zarea unui referendum privind Cons­ti­tu­ția. Pe de altă parte, pretențiile pri­ma­rilor incompatibili pun probleme serioase ori­cui dorește să păstreze măcar apa­ren­țele unui stat de drept: ajustarea unei legi la ce­rerea și eventual cu sprijinul celui ca­re a încălcat-o nu ar trebui să fie un de­mers acceptabil. Din fericire pentru cei im­pli­cați, în țara lui „merge și așa“, statul de drept are alte definiții, astfel că finalul e în­todeauna deschis, hollywoodian. //