De același autor
Astăzi, UDMR este cea mai „adaptabilă“ şi longevivă formaţiune politică aflată la putere.
În urmă cu 20 de ani, la Budapesta, „noi, intelectuali din România şi Ungaria, întruniţi în zilele de 19 şi 20 martie, într-un dialog sincer, menit să aducă firescul şi normalitatea în relaţiile dintre cele două popoare, am primit cu nelinişte vestea unor acţiuni violente şi iresponsabile petrecute în 19 martie la Târgu Mureş, care nu pot decât să contracareze şi să compromită procesul de democratizare a societăţii din România, şi, în acest context, să tulbure convieţuirea paşnică a românilor şi maghiarilor din Transilvania“.
Este fraza de început a declaraţiei comune, dată la acea întrunire care ar fi trebuit să rămână istorică. Dialogul între intelectuali a început la Budapesta, din care nu lipseau elementele cheie ale reconcilierii, ca „democraţie“, „societate deschisă“, „spiritualizarea graniţelor“, „convieţuire multietnică“, şi care ar fi trebuit să treacă natural în agenda politică a fost suspendat, în urma confruntărilor sângeroase de la Tg. Mureş; în urma unei manipulări grosolane, alimentată prin zvonuri şi discurs naţionalist, unguri şi români au fost împinşi la violenţe de neimaginat. 5 morţi şi 278 de răniţi. Sütö András şi-a pierdut un ochi, iar un ţăran din Ibăneşti, îndemnat de preot, aterizează în Tg. Mureş, unde e stâlcit în bătaie.
O comisie parlamentară îngroapă cum ştie ea subiectul. În fine, se înfiinţează SRI, sub bagheta „disidentului“ Virgil Măgureanu. Plasat între revoluţia sângeroasă din decembrie şi mineriada abjectă din iunie ‘90, episodul de la Tg. Mureş descrie fundătura în care avea să fie împinsă România, sub conducerea lui Ion Iliescu, vreme de mai mulţi ani, cu pendularea ei dubioasă între Est şi Vest. A fost meritul CDR şi al preşedintelui Emil Constantinescu de a invita în 1996 UDMR la guvernare, punând capăt seriei de spaime naţionaliste întreţinute de foşti corifei ceauşişti.
Astăzi, UDMR este cea mai „adaptabilă“ şi longevivă formaţiune politică aflată la putere. Markó Béla este vicepremier, Kelemen Hunor, ministru al Culturii. Şi, ca în fiecare an, de 15 martie, ziua maghiarilor, spiritele se încing: Consiliul Naţional Secuiesc şi Partidul Civic Maghiar „fac paşi concreţi foarte mari pentru cauza sfântă a autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc“, adică proclamă maghiara ca limbă oficială, cu acelaşi statut ca şi limba română, iar 15 martie ca sărbătoare oficială de interes local în secuime. Radicalii români (C.V. Tudor) vociferează din nou: ungurii ne iau Ardealul. Dar sunt tot mai puţini cei care cred în asemenea poveşti, români sau maghiari. //
Cuvinte cheie: 15 martie 1990, UDMR, Tg. Mures, Partidul Civic Maghiar, C.V. Tudor
