Pe aceeași temă
În ce condiţii se desfăşoară campania electorală din Republica Moldova?
Din păcate, putem spune că, după aproape şase săptămâni de campanie, în Republica Moldova alegerile sunt deja fraudate. Este punctul de vedere pe care l-au exprimat principalele partide politice din opoziţie, inclusiv Partidul Democrat din Moldova. Au fost depistaţi 600.000 de alegători inexistenţi, inclusiv în localităţi relativ mici, precum oraşul Floreşti. Deputatul PDM Igor Klipi şi reprezentanţii altor formaţiuni politice au depistat 5.000 de alegători inexistenţi într-un oraş cu 14.000 de locuitori.
Cum au apărut aceştia pe liste?
Reprezentanţii Partidului Comuniştilor nu au explicat. Au trecut cu vederea poziţia câtorva partide politice în legătură cu problema asta. Au spus că se va examina. Se va vedea dacă într-adevăr este vorba de un număr de alegători care nu mai sunt în viaţă ori in tara. Au promis că listele vor fi curăţate. Deşi avem situaţii în care primari de oraşe refuză să dea publicităţii listele de alegători. O astfel de situaţie este în oraşul Ocniţa, unde primăriţa comunistă, Zalevski, a refuzat, deocamdată, să facă publice listele electorale.
Introducerea unor persoane pe listele electorale… ăsta-i mecanismul de fraudare?
Ăsta este unul dintre mecanismele de fraudare. Multe dintre aceste persoane nu mai sunt în viaţă. Am depistat situaţii din astea. Sunt oameni morţi de 20 de ani. Alţii sunt plecaţi din Republica Moldova, deci nu mai au cetăţenia Republicii Moldova. Au renunţat la ea în anii 90. Au fost scoşi din listă iar acum au fost reintroduşi. Este o situaţie gravă din punctul nostru de vedere. Ea indică foarte clar că guvernanţii comunişti doresc să recurgă la fraude masive. Am mai constatat implicarea ambasadelor Republicii Moldova în campania electorală din străinătate. Ambasadorii Republicii Moldova fac campanie electorală pentru PCRM. Am semnalat noi, PDM, acest lucru. Ambasadorul nostru în Cehia, ambasadorul nostru în Belgia, ambasadorii din alte ţări sunt implicaţi deschis în campanie electorală pentru PCRM. Atunci apare un mare semn de întrebare în legătură cu valabilitatea voturilor care vor veni de la secţiile de votare din străinătate, mai ales că noi nu vom dispune la multe din aceste secţii de votare de observatori.
Controlul asupra media viciază fundamental campania electorală. Presa de stat, în primul rând TeleRadio Moldova, face în totalitate jocul partidului de guvernământ. Practic, nu avem dezbateri între formaţiunile politice angajate în campania electorală. Este o mimare a imparţialităţii la TeleRadio Moldova. Asta au sesizat-o şi ambasadele străine acreditate la Chişinău. În fine, un al patrulea moment la care am vrut să mă refer este angajarea structurilor de forţă în campania electorală. Poliţia şi alte structuri de securitate se implică în acţiuni de intimidare a candidaţilor, a activiştilor partidelor politice mai importante. Avem situaţii cu totul şi cu totul extraordinare în Raionul Floreşti. Autorităţile raionale au invitat directori de şcoli, directori de licee care simpatizează cu alte formaţiuni politice decât cu PCRM şi li s-a spus să aibă grijă ca colectivele pe care le conduc să nu vină la vot pentru a diminua cât mai mult prezenţa la vot a opoziţiei. În fine, candidaţii PCRM, aflându-se în funcţii de miniştri, de preşedinţi de comisie, utilizează maşinile parlamentului, maşinile guvernului, paza de stat. Forţează persoanele care activează în instituţii de stat să se prezinte la vot, la întâlniri şi să se prezinte cu un anumit număr de persoane. De exemplu, unui director de şcoală sau unui şef de spital i se spune: mâine va fi întâlnirea cu cutare sau cutare candidat comunist, ai grijă, aduci 40 de persoane sau 50 de persoane.
Care e reacţia partidelor politice din opoziţie în faţa acestor abuzuri?
Reacţia partidelor deocamdată se reduce la sesizări la Comisia Electorală Centrală (CEC). Este un număr record de sesizări din partea tututor partidelor politice. CEC însă reacţionează foarte lent şi, uneori, dă dreptate Partidului Comuniştilor, inclusiv la plângerea noastră privind utilizarea maşinilor de serviciu în cazul candidaţilor Voronin, Grecianîi, Lupu. Ni s-a spus că ei sunt miniştri, şef de stat şi nu le putem impune să nu utilizeze maşinile de serviciu şi trebuie păziţi. Deşi în codul electoral se prevede că toţi candidaţii sunt egali, adică nu există tratamente speciale pentru anumiţi candidaţi. Am încercat să aducem la cunoştinţă opiniei publice aceste încălcări. Însă doar televiziuni private, cu rază de acoperire foarte mică, au relatat de la aceste conferinţe de presă. TeleRadio Moldova le-a trecut sub tăcere.
Oamenii ar putea protesta în stradă
Ce s-ar putea întâmpla în aceste condiţii în seara zilei de 5 aprilie, la Chişinău?
Avem sentimentul că puterea, prin intermediul unor ONG-uri aservite discret structurilor noastre de securitate, încearcă deja să acrediteze cumva ideea că Partidul Comuniştilor a şi câştigat alegerile. Suntem siguri că va fi organizat un exit-poll de către vreo instituţie care ar putea fi oarecum sub controlul puterii. Şi acest exit-poll o să prezinte o „realitate” care ar fi convenabilă partidului de guvernământ.
Dar cine va realiza exit-poll-ul?
Nu ştim cine-l va face. CEC a spus că va da el cuiva aprobare de a face un exit-poll. Asta înseamnă că nu oricine poate face un exit-poll. Este foarte straniu cum de are CEC dreptul de monopol asupra exit-poll.... În mod firesc, într-o campanie electorală pot fi 2-3 exit-poll-uri. Nimeni nu interzice acest lucru.
Există riscul ca oamenii să iasă în stradă, să acuze fraudarea alegerilor?
Există. Există riscul ca partidele politice, în ziua de 6 aprilie, să nu recunoască rezultatele acestor alegeri. Mai multe formaţiuni, aşa cum v-am spus, vorbesc despre faptul că alegerile sunt deja fraudate. Şi au început discuţii între liderii principalelor formaţiuni politice despre modalitatea de a reacţiona în comun în cazul în care alegerile vor fi fraudate. Ne dăm foarte bine seama că evenimentele care s-ar putea produce în Chişinău, pe 6 aprilie, au loc pe un fundal nu prea prielnic pentru Republica Moldova. Atenţia prietenilor noştri europeni este acum concentrată pe criza economică. Nimeni nu-şi doreşte o criză politică în Republica Moldova. Probabil că şi comuniştii ştiu asta şi de accea merg atât de departe. Ei ştiu că reacţia Occidentului ar putea să fie minoră. Nu se va întâmpla ceea ce a fost la Kiev sau Tbilisi, altădată.
Partidele din România ar putea face mai mult pentru Republica Moldova
În condiţiile astea, care e atitudinea partidelor politice din România faţă de alegerile din Moldova? Recent, fostul premier, Tarlev, liderul unei formaţiuni politice proruse, Uniunea Centristă din Moldova, anunţa la Chişinău că primul ministru Boc e dispus să realizeze un parteneriat între PD-L şi UCM.
Ar fi interesant să vedem şi ce spunem d-l Emil Boc despre acest parteneriat, pentru că s-ar putea să fi fost pur şi simplu o discuţie dintre Tarlev şi Boc, după care acesta să fi anunţat: da, suntem deschişi să colaborăm cu o formaţiune politică din Republica Moldova. Cred că Tarlev încearcă să speculeze mai curând imaginea PD-L în favoarea lui în Republica Moldova, deşi partidul lui este un partid prorus. El, mai curând, merge pe ideea parteneriatului cu partide politice din Federaţia Rusă.
Noi sperăm că partidele politice din România vor trimite observatori, vor fi alături de partidele politice surori din Republica Moldova. Deşi, ne dăm seama că alegerile europene ar putea să distragă atenţia partidelor politice româneşti de la alegerile din Republica Moldova.
PDM, partid afiliat socialiştilor europeni, a primit vreun sprijin din partea PSD-ului condus de d-l Geoană?
Un sprijin moral, psihologic că sunt alături de noi în această campanie electorală. Poate că nici noi nu am fost foarte insistenţi. Totuşi, i-am rugat pe colegii de la PSD să ne ajute mai ales în ceea ce priveşte campania de observare a alegerilor în ziua de 5 aprilie, în ziua scrutinului electoral. Poate organizaţia de tineret a PSD va trimite un număr mai mare de observatori. Observatorii din România au un avantaj în raport cu observatorii din alte ţări ale Uniunii Europene, pentru că vorbesc limba. Au şi o sensibilitate mai mare faţă de ce se întâmplă în Republica Moldova decât observatori veniţi din Belgia sau din Polonia. Ăsta ar fi un ajutor deja substanţial. Ne-ar fi de mare ajutor ca presa din România să fie mai sensibilă la ceea ce se întâmplă în Republica Moldova şi să anunţe şi opinia publică despre modul în care decurge această campanie electorală. În fine, am mai putea fi ajutaţi şi dacă partidele politice din România, oricare, de la PSD, PD-L sau PNL, care au, fără îndoială, relaţii cu alte formaţiuni din Europa, ar face efortul de a sensibiliza şi alte partide politice importante din Europa despre ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. La rândul lor, aceste partide ar putea sensibiliza conducerile din ţările lor, pentru ca acestea să acorde măcar puţină atenţie evenimentelor care se produc într-o ţară aflată la frontiera Uniunii Europene.
* Prim vicepreşedinte al Partidului Democrat din Republica Moldova
Interviu realizat de Armand Gosu,
Bucureşti, 17 martie 2009
