Sindicatele demască minciuna lui Toader: victimele trebuie despăgubite, nu deținuții

Comunicatul integral al Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor

Ministrul Justitiei a anunțat ieri, 20 martie 2018, ca intentioneaza sa propuna un proiect prin care fostii detinuti, care au stat in conditii improprii in penitenciare in perioada iunie 2012 – octombrie 2017, sa beneficieze de o despagubireintre 5 – 8 Euro pentru fiecare zi de detentie.

In acest context, ii propunem domnului Tudorel Toader  urmatoarele amendamente:

1. Plata acestei despagubiri sa se faca pentru toti detinutii care au stat in conditii improprii, daca scopul este acela de a repara o nedreptate. Cu siguranta ca aceste conditii nu au fost improprii doar in perioada 2012 – 2017.

2. Plata acestei despagubiri sa se faca in mod egal pentru fiecare zi de serviciu in conditii improprii pentru angajatii sistemului penitenciar. Daca situatia este atat de grava, consideram ca toti cei care au trait si lucrat in aceste conditii trebuie sa fie despagubiti.

3. Plata acestei despagubiri sa fie acordata si victimelor infractiunilor in cuantum cel putin egal cu cea a infractorului. Consideram ca daca Statul Roman isi poate permite sa premieze hoti, talhari, corupti, criminali trebuie sa poata plati o despagubire si victimelor sau familiilor acestora pentru suferintele indurate.

Conform estimarilor noastre, la o durata medie a pedepsei executate de 4 ani, fostii detinuti ar urma sa primeasca intre 8.000 si 12.000 de Euro, conform cifrelor avansate de catre ministrul Justitiei. Un premiu la care romanul platitor de impozite nu poate visa, desi daca se aplica criteriile din legea recursului compensatoriu la Romania, am constata ca traim cu totii intr-o tara improprie.

Este adevarat, suma ar putea fi insa de aproximativ 5 ori mai mica, daca despagubirea s-ar raporta strict la zilele care ar fi putut fi considerate ca executate daca fostilor detinuti li s-ar fi aplicat recursul compensatoriu. Ceea ce, desigur, nu face aceasta propunere a ministrului Justitiei mai putin absurda.

Precizam ca ministrul justitiei denatureaza adevarul pretinzand* ca CEDO ne obliga la aceasta masura. O afirmatie la fel de falsa pe cat a fost cea indelung vehiculata referitoare la o pretinsa amenda de 80 de milioane de euro.

In realitate CEDO ne obliga la masuri care sa modernizeze sistemul penitenciar si nu ne impune nici gratieri mascate si nici premii pentru infractori.

***

* Conform Ministerului Justitiei “prin hotararea pilot din 25 aprilie 2017, Curtea a solicitat statului roman, ca in termen de sase luni de la data ramanerii definitive a hotararii, sa furnizeze, in cooperare cu Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei un calendar exact pentru punerea in aplicare a masurilor generale adecvate apte sa solutioneze problema supraaglomerarii carcerale si a conditiilor inadecvate de detentie, in conformitate cu principiile Conventiei astfel cum sunt enuntate in hotararea pilot.

Curtea a decis, totodata, amanarea cauzelor similare care nu au fost inca comunicate Guvernului Romanei pana la adoptarea masurilor necesare pe plan national.” Nicio dispozitie asadar referitoare la gratieri mascate si recompense pentru infractori.

Pușcăriași de lux, condamnați pentru corupție, despăgubiți de Toader printr-o lege strâmbă

Tudorel Toader pregătește un proiect de lege prin care se vor acorda despăgubiri acelor deținuți care au stat în condiții necorespunzatoare în închisoare, prin invocarea vicioasă a unei hotărâri pilot a CEDO care nu vorbește nimic despre despăgubirea pușcăriașilor care au beneficiat de condiții individuale de lux.

 "Avem masuri de natura legislativa pe care trebuie sa le propunem in aplicarea hotararii pilot (a CEDO - n.red.). (...) Legea 169 a dat beneficiul celor sase zile considerate executate la 30 in conditii necorespunzatoare, dar unii detinuti au iesit din penitenciar inainte de octombrie 2017. Au stat in conditii necorespunzatoare si nu au beneficiul celor sase zile. CEDO ne spune sa gasim si pentru ei un remediu, prin care sa le conferim despagubiri, de data aceasta in bani. Prin urmare, la Ministerul Justitiei se lucreaza la un proiect de lege pentru conferirea de despagubiri, compensatii materiale, pentru perioada cat detinutul a stat in conditii necorespunzatoare, repet, dandu-se o suma pentru fiecare dintre zilele cat a stat in conditii necorespunzatoare", a spus Toader, marți, la audierea sa din Senat, în cadrul comisiei pentru constituționalitate în care s-a discutat despre măsurile pe care România trebuie să le ia pentru îmbunătățirea condițiilor din penitenciare ca urmare a hotărârii pilot a CEDO. 

"Ii dai (bani - n.red.) numai pentru zilele cat a stat in conditii necorespunzatoare. Va fi o lege cu impact financiar, ca pana la urma trebuie bani. Rezulta obligatia din hotararea CEDO, hotararea pilot, nu este o inventie romaneasca, au aplicat-o si altii, spre exemplu, Ungaria, Italia si alte tari. Vom urma acelasi drum pentru ca, pana la urma, hotararea CEDO este obligatorie, iar daca nu am indeplini cerintele, ne-am expune riscului unei condamnari de catre CEDO cu o cheltuiala, dar in acelasi timp am ramane cu problema nerezolvata in penitenciarele din Romania", a anunțat Toader citat de ziare.com.

Ce-a cerut, de fapt, CEDO

CEDO a acordat 9 luni României, începând cu 25 aprilie 2017, pentru a identifica măsuri de îmbunătățire a condițiilor din închisorile românești. Era vorba strict de întocmirea unui plan care trebuia realizat cu sprijinul, cooperarea si sub supravegherea Comitetului de Ministri și care trebuia transmis CEDO, după ce Curtea a constatat că România se află în fața unei probleme de sistem, dedusă din sentințele pe care CEDO a fost obligată să le emită de-a lungul timpului în cazul României și care țin de condițiile proaste din pușcăriile românești. Așa au și fost supendate toate cauzele pe temă până la îndreptarea problemei. Nu a existat niciun moment riscul ca România să fie amendată de CEDO, așa cum striga Tudorel Toader ca să justifice eliberarea iresponsabilă a pușcăriașilor condamnați pentru crime și violuri, măcar pentru că niciodată CEDO nu a dat ”amenzi”, scopul ei fiind sa acorde o anumita satisfactie celor care au avut de suferit.

Fostul ministru al Justitiei, Raluca Pruna, a avansat la un moment dat suma de 80 de milioane de euro, care insa a reprezentat doar o estimare preliminara a despagubirilor maximale pe care Romania le-ar putea plati daca toti cei care acum traiesc in conditii improprii in puscarii ar ajunge sa fie despagubiti de statul roman.

Curtea a așteptat de la România măsuri de substanță, pentru schimbarea sistemului și nu eliberări în masă, așa cum a făcut Toader invocând strâmb o hotătârâre a CEDO care nu spune nimic despre eliberarea corupților sau despre despăgubirea celor care au beneficiat individual de condiții de lux doar pentru că închisoarea în care au fost încarcerați încălca normele europene în domeniu.

Cum s-a ajuns la aplicarea strâmbă a unei hotărâri CEDO bună pe fond

Legea recursului compensatoriu a intrat in vigoare pe 19 octombrie 2017. Potrivit legii, pentru fiecare 30 de zile executate in conditii improprii, detinutii obtin sase zile de libertate. Cu toate acestea, Toader va acorda astfel despăgbiri pentru deținuții eliberați și înaintea datei de 19 octombrie 2017, pentru că prevederile Legii recursului compensatoriu se aplica incepand cu data de 24 iulie 2012, luând ca reper data pronunțării de către CEDO a hotararii semi-pilot "Iacov Stanciu contra Romania".

Printre miile de deținuți care au fost încarcerați după 24 iulie 2012 si eliberati pana la data de 19 octombrie 2017 se află mai mulți politicieni condamnați pentru corupție, amintește ziare.com

• fostul premier Adrian Nastase- condamnat la patru ani si jumatate de inchisoare in dosarele Zambaccian si Trofeul Calitatii, care a fost liberat in august 2014;
• fostul senator PSD, Catalin Voicu, condamnat la 7 ani de inchisoare pentru coruptie, eliberat in februarie 2016;
• fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, condamnat la cinci ani si jumatate in dosarele Transfromatorul si Spaga pentru contracte la ministerel Justitiei si Sanatatii, eliberat in august 2017.

Voiculescu avea deja un dosar pe rol

Un caz deosebit este reprezentat de Dan Voiculescu care a executat aproximativ 3 ani de zile, in perioada 2014-2017, in urma condamnarii primite in dosarul privatizarii Institutului pentru Cercetari Alimentare. Dan Voiculescu a depus inca de anul trecut o sesizare pe rolul Judecatoriei Sectorului 5, in care cerea magistratilor sa i se scada din restul pedepsei ramase in urma eliberarii conditionate in baza legii recursului compensatoriu. Cererea de a beneficia de prevederile recursului compensatoriu a fost facuta de Dan Voiculescu ca sa i se reduca perioada de supraveghere. Judecatoria Sectorului 5 a respins in aceasta luna cererea lui Dan Voiculescu ca inadmisibila. Decizia nu este definitiva.