Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Crește distanța dintre UE și SUA: cine câștigă pe seama Iranului
2018-05-22
9
Summit-ul organizat de președinția bulgară a Consiliului UE pentru a discuta despre Balcanii de Vest s-a transformat într-un rechizitoriu al poziției Washingtonului în dosarul nuclear iranian.

 

Unitatea clubului occidental este greu pusă la încercare de decizia președintelui american, Donald Trump, de a retrage SUA din acordul nuclear cu Iranul și de eventuala înăsprire a sancțiunilor economice la adresa Teheranului care s-ar extinde și la companii străine care operează pe piața americană sau au legături cu parteneri americani. Decizia Bruxellesului de a lansa o procedură de blocare a sancțiunilor americane reprezintă un alt indiciu al asperităților existente între cele două maluri ale Atlanticului pe dosarul iranian. Declarația președintelui Consiliului European, Donald Tusk, care a denunțat „atitudinea capricioasă a administrației americane“ și a îndemnat ca Europa „să se debaraseze de iluzii“ și „să își ia destinele în propriile mâini“, arată gravitatea crizei dintre cele două maluri ale Atlanticului.

 

Este drept că imediat după încheierea acordului din 2015, companii europene și americane au privit cu mari speranțe deschiderea unei piețe de peste 80 de milioane de consumatori. Mai ales companiile europene din sectoarele bancar, energetic și al industriilor auto și aeronautică au semnat acorduri cu Teheranul de ordinul miliardelor de dolari. Acum planează o mare incertitudine, iar frustrările sunt pe măsura speranțelor. Summit-ul de la Sofia din 18 mai, organizat de președinția bulgară a Consiliului Uniunii Europene, pentru a discuta despre Balcanii de Vest, a fost într-o oarecare măsură umbrit de dosarul iranian și tensiunile cu Washingtonul. Tonul ridicat între aliați nu face deloc bine clubului occidental. Accentuarea divergențelor pe linia Washington-Bruxelles poate amplifica tendințele unor state europene de a construi o autonomie strategică europeană separată de SUA/NATO și pot favoriza în sânul unor state europene tentația alianțelor tactice cu actori nonoccidetali – Rusia și China, de exemplu. Avem câteva indicii în acest sens, unul fiind apropierea Parisului de China, în urma retragerii americane din acordul climatic. Pus în fața acestei situații, președintele Emmanuel Macron a declarat în timpul vizitei sale la Beijing, din prima parte a lunii ianuarie a acestui an, că „Franța, Europa și China trebuie să formeze o alianță pe tema climei“. Iar acum, europenii par să se apropie de Moscova pentru a salva ce se poate salva din acordul nuclear cu Iranul. Riscul suprataxării de către SUA a importurilor de oțel și aluminium provenite din UE poate împinge multe state europene să se orienteze tot mai mult spre Asia, profitând de marele proiect al Noilor Drumuri ale Mătăsii inițiate de Beijing.

 

Chestiunea raporturilor transatlantice devine cel mai dificil dosar de rezolvat pe masa europenilor, poate chiar mai dificil decât Brexit-ul. Efectele în Est pot însemna o atenție mai mult formală pentru criza din Ucraina și pentru parcursul Republicii Moldova. De asemenea, maniera tranzacțională în relațiile internaționale se poate accentua, inclusiv în raporturile intraeuropene și transatlantice. Asperitățile din relația Casa Albă-Bruxelles scot în evidență și redusa înclinație a administrației americane spre multilateralism și preferința acesteia pentru dimensiunea bilaterală. Președintele Trump dialoghează cu Emmanuel Macron, președintele Franței, o țară care dispune de capacități militare expediționare, o putere europeană ale cărei trupe le-a admirat defilând pe Champs-Elysées anul trecut, pe 14 iulie, în timp ce se simte alienat de UE. Disensiunile transatlantice pot avea ca efect și rupturi în sânul Uniunii Europene însăși, între țările care vor căuta formule de a reacționa la politica locatarului de la Casa Albă și țările care se vor alinia. Tentația Europei cu mai multe viteze va crește la Paris și Berlin și poate chiar la Roma. Poate că și agenda președinției române a Consiliului UE va trebui să facă din viitorul relației trans­atlantice principala temă. Nu este exclus și că redimensionarea intereselor americane și simpatia scăzută de care se bucură președintele Trump în rândul opiniei publice britanice să determine Londra să caute un acord cât mai amplu cu UE, astfel încât să rămână în spațiul economic și securitar al Uniunii. Acest lucru va fi și în asentimentul echipei de negociere condusă de Michel Barnier.

 

În sfârșit, dar nu mai puțin important, disensiunile occidentale vor avea drept efect o strângere a legăturilor Iranului cu Rusia, Turcia și mai ales China, care sesizează deja oportunitatea de a deveni marele investitor în economia iraniană. Este posibil și ca țările europene să caute parteneriate în Rusia, China și Turcia, pentru a putea rămâne pe piața iraniană. Capacitatea de influență a occidentalilor asupra Teheranului va fi mult diminuată, iar liderii europeni vor trebui să treacă prin Moscova, Ankara sau chiar Beijing.

TAGS : balcanii de vest acord nuclear trump consiliul european tusk summit sofia SUA rusia china
Comentarii
emil 2018-05-23
Nimic nu se pierde, nimic nu se castiga si totul se transforma. Ce mai conteaza o suta de ani in plus la cei trei sute de ani distanta inaintea UE. SUA populeaza planeta Marte iar Iranul pregateste depopularea Pamantului.
mikey 2018-05-22
Asadar, solutia Europei este sa dea fuga la Putin, in vila lui personala de la Soci, si sa-i ceara ajutorul. Iata deci, care sunt limitele Europei in lipsa finantelor americane si in conditiile in care Trump isi ia mana de pe Europa. Solutiile sunt:
1. depunerea tuturor eforturilor pentru a salva acordul cu Iranul, chiar daca Iranul va continua dezvoltarea de arme nucleare;
2. ajutorul cerut Rusiei (vezi vizita coanei Merkel la vila lui Putin de la Soci);
3. ajutorul cerut Chinei (de catre Macron).
Acum se va vedea cine sustine democratia autentica (SUA+Israel) sau cine sprijina UE, Rusia, China si islamul, pe care nu le vom putea numi niciodata democratii, in care oamenii sunt liberi iar libertatea de exprimare este garantata. Usor, usor, se contureaza tendintele in UE.
mikey 2018-05-28
@Profesorul chiar sunteti plutonier? Daca doriti sa va dau si dovezi.
profesoru 2018-05-24
@mikey: Eu ți-am pus o întrebare simplă: pe ce te bazezi, ce surse ai pentru afirmația că Iranul, în ciuda acordului semnat, continuă să dezvolte arme atomice (și că îmbogățește elemente radioactive)?
Din moment ce refuzi să răspunzi la întrebare, concluzia mea e că nu ai nici o bază pentru această afirmație și că repeți ca un papagal propaganda americano-israeliană.

PS. O fi vreo mare democrație Arabia Saudită, patria tăietorilor de capete, mare aliată a Americii, unde vinde Trump armament de zeci de miliarde de dolari. Actele de terorism din Europa și America nu au fost comise de clienții Iranului, ci de teroriștii sunniți sponsorizați de Arabia Saudită și Qatar. Marii prieteni ai Americii.
mikey 2018-05-24
Uitati care este treaba, democratia nu vine si n-a venit niciodata din Iran sau Rusia. Nici macar UE n-as spune ca mai este o mare democratie avand in vedere ce se intampla in ultimii ani. UE tine partea Iranului si Rusiei, iar cand da de greu merge fuguta la Putin sa ceara ajutor. Iranul a devenit din pacate un stat terorist care, in ciuda acordului semnat, continua sa dezvolte arme atomice si imbogateste elemente radioactive in instalatii secrete care n-au fost verificate de nici un inspector (poate doar de inspectorii rusi ;).
UE inchide ochii la marsavia asta si sprijina regimul de la Teheran prin asta.
Gheorghe Popescu 2018-05-24
pentru tov. plutonier profesoru: se pare ca politica voastra a rusilor e Hotul neprins vinzator cinstit. E imbucurator faptul ca luati apararea iranienilor. Macar voi va protejati progeniturile. Care va e lozinca? Teroristi din intreaga lume, uniti-va? Te simti obligat sa te dai in stamba pe aici pe blogurile romanesti. Pe ce te bazezi cind te bagi in vorba? Pe dragostea romanilor pentru niste imputiti ca voi? Stai linistit, nu ne facem praf de dragul vostru. Daca azi va apuca sughitul, sau va inghititi limba, puteti crapa linistiti.
profesoru 2018-05-23
”asta a facut Iranul, a dezvotat in secret tehnologiile” - pe ce te bazezi, ce sursă ai pentru afirmația asta?
Sau e tot o poveste de adormit copiii, gen ”armele de distrugere în masă ale lui Saddam” - folosită ca pretext pentru invadarea Iraqului în 2003?
mikey 2018-05-23
Pai da,asta spun si eu, ar trebui sa pice acordul pentru ca asta a facut Iranul, a dezvotat in secret tehnologiile. Se pare ca nu toate instalatiile lor erau verificate de inspectorii AIEA. Seful inspectorilor responsabil cu verificarile in Iran si-a dat demisia la 2 zile dupa anuntul lui Trump. Ciudat, nu? Haideti domn' profesor ca puteti mai mult. Insa depinde de fiecare cum vede lucrurile...
profesoru 2018-05-22
”1. depunerea tuturor eforturilor pentru a salva acordul cu Iranul, chiar daca Iranul va continua dezvoltarea de arme nucleare;” - e un nonsens ce spui.
Acordul prevede tocmai că Iranul nu se va dota cu armament nuclear. Dacă Iranul începe să dezvolte armament nuclear, acordul pică.
Total 9 comments.
Recomandari
2492
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22