Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



România, adolescentul delincvent
2018-09-18
1
Esența antieuropeană a PSD nu se schimbă, cum nu se schimbă nici politica sa de aservire a justiției și de îngrădire a drepturilor civice.

 

Numită în 2001 de Günther Verheugen „copilul problemă“ al Europei, România confirmă în 2018 temerile europenilor și devine un adolescent-problemă, poate chiar un delincvent juvenil care va fi chemat să dea socoteală în fața Parlamentului European pentru derapajele grave înregistrate la mitingul diasporei din 10 august. Nu ne punem mari speranțe în intervenția premierului Viorica Dăncilă, invitată să-și apere guvernul pe 3 octombrie. Presupunem că Liviu Dragnea nu va fi fost impresionat de rezoluția de condamnare a Guvernului Viktor Orbán adoptată de PE pentru promovarea unor politici care nesocotesc valorile europene în domeniul statului de drept, libertății presei și drepturilor civice, deși ar trebui să fie. Viktor Orbán era aproape intangibil, în ciuda comportamentului său sfidător la adresa Bruxelles-ului, datorită susținerii Partidului Popular European, în frunte cu liderul PPE, Manfred Weber. Iată însă că domnul Weber a renunțat să-l mai apere și că numeroși populari au votat pentru sancționarea Ungariei. Deși rezoluția PE este doar un prim pas, iar aplicarea Articolului 7, care suspendă dreptul de vot al Budapestei în Consiliul European, se va decide după ce vor fi parcurse mai multe etape, semnalul forurilor europene este limpede: UE nu mai este dispusă să tolereze derapaje de la regulile și valorile sale fundamentale, și aceasta pentru că, dacă cedează prea mult teren, UE își riscă propria existență, mai ales după Brexit. Ne așteptăm deci ca România să fie tratată cu severitate pentru metodele inacceptabile folosite de autorități în ziua de 10 august împotriva protestatarilor. De altfel, același Manfred Weber a dat tonul dezbaterii, afirmând că în România „există un guvern care folosește în mod greșit majoritatea pentru a-l proteja pe liderul partidului socialist, care este deja condamnat“. Chiar dacă traducătorul român a omis referirea directă la Liviu Dragnea, încălcând regulile de bază ale profesiunii sale, ne așteptăm ca PSD și ALDE să nu se bucure de susținerea familiilor lor europene, mai ales că, după insultele aruncate de Darius Vâlcov la adresa etnicilor germani, niciun reprezentant al celei mai numeroase și puternice națiuni europene nu ne mai poate fi favorabil.

 

Nimic din toate acestea nu pare să-l îngrijoreze pe Liviu Dragnea, a cărui relație cu UE este oricum compromisă din 2017, după ce OLAF a sesizat DNA cu privire la o serie de fraude cu fonduri europene în care ar fi el însuși implicat, în calitate de fost președinte al CJ Teleorman, fiind acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, folosire cu rea-credință de documente și abuz în serviciu. De altfel, cazul Dragnea exprimă cel mai bine stadiul relațiilor dintre PSD și UE: dacă forurile europene nu le permit PSD-iștilor să fure, atunci partidul nu vede niciun motiv pentru a se conforma regulilor UE. În consecință, guvernul PSD-ALDE nici nu se mai preocupă să atragă fonduri europene, pentru că nu dorește să respecte regulile privind cheltuirea banilor, și nici măcar nu solicită ajutor în cazurile grave, cum este epidemia de pestă porcină. Exasperată, Corina Crețu, comisar european pentru dezvoltare regională și PSD-istă cu vechi ștate, s-a răstit public la Guvernul Dăncilă, reclamând probleme cu capacitatea administrativă, incapacitatea de a reduce birocrația și lipsa unor „proiecte mature“ în domeniul transporturilor. Ca atare, spune doamna Crețu, România a pierdut bani și riscă să nu beneficieze de fondurile existente pentru proiecte de infrastructură.

 

În loc să genereze o reacție corectă din partea guvernului, criticile comisarului european au fost folosite de Gabriela Firea în conflictul pe care l-a deschis cu Liviu Dragnea. Ea l-a acuzat pe acesta din urmă că nu i-ar fi răspuns la telefon toată vara Corinei Crețu, care dorea să-i transmită îngrijorările manifestate la Bruxelles de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu privire la „situația politică din România, situația din 10 august și faptul că nu e apreciat de alte state europene“. Potrivit relatării primarului general al Capitalei, comisarii europeni, în frunte cu d-l Juncker, „nu au fost de acord că manifestanții care nu au fost violenți au suportat gaze lacrimogene“ și ar fi preferat „alte măsuri mai blânde“. Interesant este și faptul că doamna Crețu spune că nu s-a hotărât dacă va candida la alegerile europarlamentare din 2019, ceea ce poate însemna că Liviu Dragnea nu o ia în calcul pentru lista PSD.

 

Iată cum se reduc marile probleme ale țării la un conflict intern din PSD. Nu ne imaginăm că doamna Firea și clica baronilor locali a cărei interfață este ar muri de dragul valorilor europene și al drepturilor cetățenești. Ea profită doar de atitudinea critică a forurilor europene față de guvernarea Dragnea pentru a lovi în adversarul politic, cum vor face de altfel și ceilalți adversari de moment ai actualului lider al PSD. Esența antieuropeană a PSD nu se schimbă, cum nu se schimbă nici politica sa de aservire a justiției și de îngrădire a drepturilor civice. Și astfel, în timp ce PSD-iștii se luptă între ei și, împreună cu ALDE și UDMR, sfidează Europa, oportunitățile economice ale României se irosesc, iar statutul ei politic devine problematic. Sigur nu asta am sperat acum 11 ani, când am aderat la UE. Nici UE însă nu se aștepta ca România să devină un stat-problemă, recalcitrant și condus de penali. Iar în contextul european actual, nici nu mai poate închide ochii la nefericitele excentricități ale Bucureștiului.

TAGS : dancila parlament european dragnea violente 10 august viktor orban articol 7 rezolutie Manfred Weber
Comentarii
emil 2018-09-19
Tocmai pentru aceste cauze Romania a fost acceptata in conspiratia UE fara cazier.
Total 1 comments.
Recomandari
1853
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22