Pe aceeași temă
În motivarea CSM se arată că declarația Adinei Florea „Eu nu am fost niciodată procuror independent” nu a fost simplă gafă ci denotă o neînțelegere a statului procurorului. Votul din CSM a fost de 6 la 1, doar Tudorel Toader votând în favoarea propriei alegeri.
În documentul obținut de G4Media, procurorii CSM o critică foarte dur pe Florea: Secția a remarcat o rezistență scăzută la stres, capacitate de analiză și sinteză redusă, sincope privind onestitatea și imparțialitatea, precum și supreficialitate.
Iată câte paragrafe importante din motivarea CSM:
“Analizând răspunsurile candidatei la interviu, Secţia pentru procurori reţine că aceasta nu a demonstrat o conştientizare adecvată a diferenţei şi interdependenţei dintre principiul independenţei procurorului şi cel al subordonării ierarhice, aspect deosebit de important mai ales în contextul exercitării unei funcţii de conducere în cadrul Ministerului Public.
În acest sens, referitor la alegaţia “Eu nu am fost niciodată un procuror independent, lucrez la în Ministerul Public”, Secţia pentru procurori remarcă existenţa unei confuzii evidente referitoare la noţiunea de independenţă, împrejurare de neconceput într-un astfel de cadru (….)
Confuzia doamnei procuror este cu atât mai gravă cu cât denotă o atitudine ideatică submisivă, care nu este congruentă cu calităţile necesare persoanei ce va deţine cea mai înaltă funcţie de la nivelul DNA. Secţia pentru procurori apreciază că, la nivelul întregului sistem şi cu atât mai mult la nivelul DNA, este necesar a se asigura ocuparea funcţiilor de conducere de către persoane care să reprezinte o garanţie a independenţei şi imparţialităţii înfăptuirii justiţiei.
Or, transmiterea unui mesaj public ce denotă existenţa unor factori externi cu posibile influenţe decizionale poate genera un impact negativ asupra încrederii în justiţie. Deşi, aparent doamna procuror a dorit să se refere la subordonarea ierarhică, Secţia apreciază că formularea neinspirată nu poate fi interpretată drept o simplă eroare. Într-adevăr, dispoziţiile art. 318 alin. (10) şi art. 328 alin. (1) Cod procedură penală prevăd verificarea, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, a ordonanţei prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală şi a rechizitoriului de către procurorul ierarhic superior, însă aceste prevederi nu conduc la afectarea procurorului în adoptarea unei soluţii (….)
Referitor la aptitudinile manageriale necesare funcţiei pentru care doamna procuror candidează, Secţia a remarcat, cu ocazia interviului, o rezistenţă scăzută la stres, o capacitate de analiză şi de sinteză reduse, precum şi anumite sincope în raportarea sa la anumite valori precum onestitatea şi imparţialitatea, atribute indispensabile personalităţii managerului.
Astfel, doamna procuror nu a dat un răspuns susţinut la o argumentare concisă, coerentă şi corectă din punct de vedere al logicii juridice cu privire la Protocolul încheiat între Ministerul Public şi SRI decembrie 2016, afirmând, pe de-o parte, că acestea adaugă la lege, prin crearea unor echipe mixte care exced cadrului procesual legal, conţinând o metodologie de lucru pe baza căreia s-a creat posibilitatea reală şi concretă să se poată delega de către procurori activităţi unor reprezentanţi ai altor structuri decât poliţie judiciară, iar, pe de altă parte, susţinând că nu a cunoscut conţinutul acestui protocol până nu a devenit public şi nici vreun procuror care să fi delegat asemenea atribuţii (…)
Din cuprinsul traseului profesional al doamnei procuror Florea Adina rezultă că aceasta a exercitat funcţia de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de apel Constanţa în perioada 01.01.2012 – 01.01.2018, prin atribuţiile sale fiind şi cea de şef a structurii de securitate, ce presupune gestionarea documentelor clasificate.
Analizând afirmaţia doamnei procuror privind necunoaşterea Protocolului încheiat între de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu SRI în luna decembrie 2016, prin această raportare la funcţia de conducere exercitată de aceasta în perioada 01.01.2012 – 01.01.2018, dar şi la cadrul legal indicat, Secţia pentru procurori apreciază că necunoaşterea unuia dintre documentele clasificate înregistrate în cadrul unităţii de parchet în care candidata îşi desfăşura activitatea, poate denotă o atitudine neglijentă în exercitarea funcţiei.
De asemenea, dezinteresul relevat de doamna procuror în cuprinsul interviului, manifestat cu ocazia comunicării pe cale ierarhică a Protocolului mai sus menţionat, când aceasta s-a mulţumit să ia la cunoştiinţă, conform susţinerilor sale, exclusiv de adresa de înaintare, dovedeşte superficialitate în exercitarea atribuţiilor specifice (…)
Nu în ultimul rând, Secţia pentru procurori observă că doamna procuror Florea Adina nu cunoaşte modul concret în care se desfăşoară activitatea în cadrul unităţii/structurii pentru a cărei conducere candidează şi care reprezintă unul din indicatorii în baza căruia se realizează Verificarea cunoştiinţelor şi calităţilor specifice funcţiei pentru care şi-a depus candidatura, criteriu stabilit prin Hotărârea nr. 105/02.04.2013. În acest sens, se reţine că doamna procuror a afirmat pe parcursul interviului că nu cunoaşte în concret activitatea DNA, aşa încât nu poate să evalueze activitatea acesteia (…)
Faţă de considerentele reţinute mai sus, (…) Secţia pentru procurori apreciază că doamna procuror Florea Adina nu îndeplineşte exigenţele necesare din perspectiva numirii în funcţia de procuror şef al DNA.”
****
Potrivi legii actuale, preşedintele României poate respinge propunerea ministrului Justiţiei pentru şefia marilor parchete. Potrivit modificărilor aduse de Coaliţia PSD-ALDE la Statutul magistraţilor, lege de modificare care trebuie promulgată azi de şeful statului, Klaus Iohannis poate respinge doar o dată, motivat, propunerea lui Tudorel Toader.
