Pe aceeași temă
Comisia Europeana a identificat 11 probleme si riscuri la adresa economiei Romaniei, in urmatorii 3 ani, potrivit Recomandarilor specifice de tara emise luni. Recomandarile vor fi trimise Consiliului Uniunii Europene, care este asteptat sa le adopte pe 8 iulie, la nivel de ministri de finante ai tarilor membre, relateaza Hotnews.
In preambului recomandarilor, Comisia face o analiza a proiectiilor si prognozelor macroeconimice avansate de Guvernul Romaniei prin Programul de convergenta recent adoptat la Palatul Victoria:
"PIB-ul potential estimat care sta la baza Programului de convergenta este usor mai mare, in principal ca urmare a unei perspective mai optimiste in privinta pietei fortei de munca. In ceea ce priveste planurile bugetare pentru 2014, exista riscuri de evolutie negativa legate de controlul cheltuielilor si de inregistrarea unui nivel de colectare a impozitelor mai scazut decat cel prevazut. In plus, pentru 2015 si in perioada ulterioara, masurile care trebuie adoptate pentru a asigura inscrierea pe traiectoria bugetara propusa nu sunt inca precizate".
"Conform previziunilor Comisiei, in pofida inregistrarii in 2014 a unei deteriorari usoare a soldului structural, Romania respecta cerintele Pactului de stabilitate si de crestere in 2014, luand in considerare abaterea temporara autorizata pentru proiectele finantate in comun. Pentru 2015, exista riscul unei abateri semnificative de la ajustarea structurala necesara, luand in considerare compensarea pentru abaterea temporara autorizata pentru proiectele finantate in comun".
"In plus, se preconizeaza ca in 2015 Romania va devia de la criteriul de referinta in materie de cheltuieli. Pe baza evaluarii sale a programului si pe baza previziunilor Comisiei, in temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, Consiliul considera ca programul prezinta riscuri de abatere semnificativa de la cerintele componentei preventive in 2015".
"Progresele concrete inregistrate in combaterea muncii nedeclarate sunt limitate, in timp ce eficacitatea strategiei de asigurare a respectarii obligatiilor fiscale este afectata de lipsa unor masuri de punere in aplicare realiste si obligatorii, precum si de atentia insuficienta acordata prevenirii. In prezent este in curs o reforma a administratiei fiscale care este menita sa imbunatateasca eficienta acesteia; cooperarea administrativa transfrontaliera, in special in domeniul TVA, ramane deficitara".
"Sarcina fiscala suportata de persoanele cu venituri salariale mici si medii ramane ridicata si incurajeaza munca nedeclarata si nedeclararea integrala a veniturilor. Romania se confrunta cu riscuri de sustenabilitate pe termen lung, in special din cauza cheltuielilor legate de imbatranirea populatiei. Exista preocupari cu privire la sustenabilitatea si adecvarea sistemului de pensii, avand in vedere procentul scazut al populatiei active care contribuie la sistemul de asigurari sociale fata de procentul persoanelor care beneficiaza de drepturi de pensie. Romania a luat masuri pentru a egaliza varsta de pensionare pentru femei si pentru barbati incepand din 2035".
Reducerea saraciei ramane o provocare majora. In pofida situatiei relativ stabile in domeniul ocuparii fortei de munca, veniturile brute ale gospodariilor au scazut, iar inegalitatile in materie de venituri au crescut.
Comisia retine ca strategia bugetara prezentata de Guvern in Programul de convergenta pentru 2014 vizeaza indeplinirea obiectivului pe termen mediu de a avea un deficit structural de 1 % din PIB in 2015, care reflecta cerinta Pactului de stabilitate si de crestere, precum si mentinerea acestui nivel si in perioada ulterioara.
Romania beneficiaza in 2014 de posibilitatea unei abateri temporare de la traiectoria de ajustare in vederea atingerii obiectivului pe termen mediu care a fost autorizata pentru proiectele finantate in comun.Abaterea temporara trebuie sa fie compensata in anul urmator. Programul prevede o stabilizare a soldului structural (recalculat) in 2014 si o crestere de 0,8 % a PIB-ului in 2015", subliniaza CE.
De asemenea, se preconizeaza un ritm de crestere a cheltuielilor coerent cu criteriul de referinta in materie de cheltuieli, atat in 2014, cat si in 2015. Se mai preconizeaza ca ponderea datoriei in PIB va ajunge la 40 % in 2015 si ca va scadea in 2016-2017.
"In general, strategia bugetara prezentata in program respecta cerintele Pactului de stabilitate si de crestere. Scenariul macroeconomic pe care se bazeaza previziunile bugetare este plauzibil. Acest scenariu corespunde, in linii mari, previziunilor Comisiei din primavara anului 2014", concluzioneaza CE.
La randul sau stafful tehnic al Comisiei Europene arata ca PIB-ul real al Romaniei a crescut, ajungand la 3,5 % in 2013, ca urmare a rezultatelor foarte bune la export, dar se preconizeaza o usoara incetinire a acestei cresteri in 2014 si 2015.
"Dezechilibrele externe s-au diminuat considerabil, insa este probabila o usoara crestere a deficitului de cont curent al Romaniei in 2014-2015. Situatia finantelor publice s-a imbunatatit, iar procedura aplicabila deficitelor excesive a fost abrogata in iulie 2013", precizeaza functionarii europeni, in Documentul de lucru al serviciilor Comisiei. In Programul de convergenta, Guvernul prognozeaza o crestere economica de 2,5% in anul 2014 si 2,6% in anul 2015.
Comisia Europeana avanseaza 8 Recomandari specifice de tara pentru Romania:
Sa puna in aplicare programul de asistenta financiara furnizata de UE/FMI, respectand pe deplin conditionarea in materie de politica inclusa in Memorandumul de intelegere din 6 noiembrie 2013 si in actele aditionale ulterioare la acesta, care completeaza si sustin punerea in aplicare a recomandarilor specifice fiecarei tari.
Sa puna in aplicare strategia bugetara pentru 2014, sa imbunatateasca in mod semnificativ efortul bugetar in scopul de a asigura indeplinirea obiectivului pe termen mediu in 2015, in conformitate cu angajamentele asumate in temeiul programului privind balanta de plati si astfel cum se reflecta in Programul de convergenta pentru 2014, in special prin precizarea masurilor care trebuie intreprinse in acest scop, si sa mentina nivelul obiectivului pe termen mediu si in perioada ulterioara. Sa imbunatateasca activitatea de colectare a impozitelor prin punerea in aplicare in continuare a unei strategii cuprinzatoare de respectare a obligatiilor fiscale, intensificand eforturile de reducere a fraudei in domeniul TVA. Sa combata munca nedeclarata. Sa reduca, fara a afecta bugetul, sarcina fiscala suportata de persoanele cu venituri salariale mici si medii. Sa finalizeze reforma pensiilor inceputa in 2010 prin egalizarea varstei de pensionare pentru femei si pentru barbati.
Sa accelereze reformele in sectorul sanatatii in scopul de a spori eficienta, calitatea si accesibilitatea acestuia, inclusiv pentru persoanele defavorizate si pentru comunitatile indepartate si izolate. Sa intensifice eforturile pentru a elimina platile informale, inclusiv prin intermediul unor sisteme corespunzatoare de gestiune si de control.
Sa consolideze masurile active in domeniul pietei fortei de munca si capacitatea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca. Sa acorde o atentie speciala activarii tinerilor neinregistrati. Sa consolideze masurile menite sa promoveze capacitatea de insertie profesionala a lucratorilor in varsta. Sa elaboreze, in consultare cu partenerii sociali, orientari clare privind stabilirea transparenta a salariului minim, luand in considerare conditiile economice si conditiile pietei muncii.
Sa asigure cresterea calitatii si a accesului la invatamantul profesional si tehnic, la ucenicii, la invatamantul tertiar si la invatarea pe tot parcursul vietii si sa le adapteze la necesitatile pietei fortei de munca. Sa asigure un acces mai bun la serviciile de educatie si de ingrijire a copiilor prescolari.
In vederea combaterii saraciei, sa sporeasca eficienta si eficacitatea transferurilor sociale, in special pentru copii, si sa continue reforma asistentei sociale, consolidand legaturile acesteia cu masurile de activare. Sa intensifice eforturile in vederea punerii in aplicare a masurilor preconizate pentru a favoriza integrarea romilor pe piata fortei de munca, pentru a creste rata de scolarizare si pentru a reduce rata de parasire timpurie a scolii, prin intermediul unei abordari bazate pe parteneriat si a unui mecanism solid de monitorizare.
Sa intensifice eforturile pentru a consolida capacitatea administratiei publice, in special prin imbunatatirea eficientei, a gestionarii resurselor umane, a instrumentelor decizionale si a coordonarii in cadrul si intre diferitele niveluri administrative, precum si prin imbunatatirea transparentei, a integritatii si a raspunderii. Sa accelereze absorbtia fondurilor UE, sa consolideze sistemele de gestiune si de control, sa aduca imbunatatiri capacitatii de planificare strategica, inclusiv elementului bugetar multianual. Sa remedieze deficientele persistente din sectorul achizitiilor publice. Sa imbunatateasca in continuare calitatea si eficienta sistemului judiciar, sa combata coruptia la toate nivelurile si sa asigure executarea efectiva a hotararilor instantelor.
Sa promoveze concurenta si eficienta in sectorul energiei si in cel al transporturilor. Sa accelereze reforma guvernantei corporative a intreprinderilor de stat din sectorul energiei si din cel al transporturilor, precum si sa sporeasca eficienta acestora. Sa imbunatateasca si sa rationalizeze politicile in domeniul eficientei energetice. Sa imbunatateasca integrarea transfrontaliera a retelelor de energie si sa permita, cu titlu prioritar, fluxurile inverse fizice in interconexiunile de gaze.
Dincolo de aceste recomandari, Comisia Europeana critica evolutia Romaniei, din cauza slabei atrageri a fondurilor comunitare, a sistemul deficitar de achizitii publice, a coruptiei din acest sistem, si a mecanismelor de control si management legate de absorbtia banilor europeni, care sunt si ele deficitare, relateaza HotNews.
Comisia recomanda Romaniei "sa accelereze absorbtia fondurilor UE, sa consolideze sistemele de gestiune si de control, sa aduca imbunatatiri capacitatii de planificare strategica, inclusiv elementului bugetar multianual".
"In pofida inregistrarii unor progrese importante, rata de absorbtie a fondurilor UE ramane una dintre cele mai scazute din UE", avertizeaza CE in preambului recomandarilor. De asemenea, Romania ar trebui "sa remedieze deficientele persistente din sectorul achizitiilor publice. Sa imbunatateasca in continuare calitatea si eficienta sistemului judiciar, sa combata coruptia la toate nivelurile si sa asigure executarea efectiva a hotararilor instantelor". La randul sau, stafful CE subliniaza ca "Romania are inca cea mai slaba absorbtie de fonduri europene din UE", cu o rata a cererilor de rambursare de la Bruxelles de 35%, la fondurile structurale si de coeziune, la finele lunii ianuarie 2014.
Expertii europeni remarca dublarea absorbtiei de fonduri UE din iunie pana in decembrie 2013, insa avertizeaza asupra riscului ca Romania sa piarda bani europeni in 2014 si 2015, prin dezangajare. In context, functionarii europeni critica "slaba coordonare" intre institutiile romanesti implicate in absorbtia banilor UE.
"Absorbtia fondurilor ramane incorsetata de o capacitate administrativa insuficienta pentru a gestiona programe si proiecte, si de o slaba coordonare intre ministerele de resort, cei responsabili pentru politicile sectoriale si institutiile responsabile de managementul fondurilor", se arata in comentariile staffului CE.
Practicile actuale din sistemul achizitiilor publice pot afecta viitoarele proiecte europene ale Romaniei, din perioada de programare 2014-2020, mai atrage atentia executivul comunitar. "Caracterul constant deficitar al sistemelor de gestiune si de control, precum si al practicilor din domeniul achizitiilor publice poate avea un impact negativ asupra pregatirilor pentru noua generatie de programe si asupra punerii in aplicare a acestora", se arata in documentul citat, care mai prezinta numeroase critici:
"Legislatia in domeniul achizitiilor publice este instabila si lipsita de coerenta. Cadrul institutional, cu actori multipli si responsabilitati care se suprapun in mod frecvent, nu dispune de instrumentele necesare pentru a remedia deficientele si a furniza orientari corespunzatoare autoritatilor contractante".
"Coruptia si conflictele de interese (din sistemul achizitiilor publice -n.r.) continua sa reprezinte motive de ingrijorare pentru autoritatile contractante", mai avertizeaza CE in preambulul recomandarilor.
"Se preconizeaza ca pana la sfarsitul anului 2014 va deveni operational un sistem de verificari ex-ante privind conflictele de interese in atribuirea contractelor de achizitii publice", precizeaza sursa citata.
Tot de acest aspect se leaga si necesitatea ca Romania "sa intensifice eforturile pentru a consolida capacitatea administratiei publice, in special prin imbunatatirea eficientei, a gestionarii resurselor umane, a instrumentelor decizionale si a coordonarii in cadrul si intre diferitele niveluri administrative, precum si prin imbunatatirea transparentei, a integritatii si a raspunderii", potrivit Recomandarilor specifice de tara 2014.
La randul sau, stafful CE critica Guvernul Romaniei pentru "progresul limitat" in adoptarea unui Master Plan cuprinzator pe transport."Lipsa unui plan cuprinzator, pe termen lung pentru toate modurile de transport impiedica posibilitatea unei politici de transport coordonate", spun oficialii europeni.
In privinta transportului, ei apreciaza angajamentul Guvernului de a aloca 2% din PIB sectorului, dar "nu a fost inca operationalizat". In 23 martie, Comisia Europeana a avertizat ca nu va aproba programele operationale ale Romaniei, legate de transport, daca Guvernul nu face progrese clare si relevante in procesul de redactare a Masterplanului pentru transport.
"Nu vom aproba programele operationale legate de transport, daca nu vedem niciun progres clar si relevant in elaborarea Masterplanului pentru transport. Noi nu am bloca plata fondurilor europene din motive disproportionate, dar in acest caz Masterplanul este o conditie esentiala pentru investitii europene de durata, cu impactul maxim posibil, concentrat in mod strategic", a declarat, pentru HotNews.ro, Shirin Wheeler, purtatorul de cuvant al lui Johannes Hahn, comisarul european pentru politica regionala.
Masterplanul este un plan general de investitii in infrastructura de transporturi care arata prioritatile Romaniei in concordanta cu liniile de finantare europene.
