Pe aceeași temă
Asociațiile civice reclamă inechitățile cuprinse în legea electorală actuală despre care spun că îi nedreptățește pe cetățenii români din Diaspora și cer Avocatului Poporului să sesizeze CCR cu privire la neconstituționalitatea acestei legi în perspectiva alegerilor prezidențiale din toamna acestui an și a celor din 2020, se arată în scrisoarea remisă Revistei 22.
În esență, asociațiile civice, din țară și din străinătate, cer explicații Avocatului Poporului și cu privire la plafonarea numărului de parlamentari alocați Circumscripției electorale nr. 43 Diaspora la 4 deputați și 2 senatori.
Organizațiile civice fac referire la numărul total al românilor din afara granițelor țării, de aproximativ. 4,5 milioane reprezentând numai migrația recentă, și spun că numărul de parlamentari care să-i reprezinte ar trebui să fie de trei-patru ori mai mare.
Scrisoarea organizațiilor civice către Avocatul Poporului
Cerem drepturile electorale ale cetățenilor români, indiferent unde muncesc în Europa!
17 cetăţeni români din cele opt judeţe ale Moldovei au depus în luna iunie a.c. la Birourile Teritoriale din Iași, Bacău, Suceava și Galați tot atâtea petiţii adresate Avocatului Poporului în care cereau ca diasporenii să fie reprezentați corect ca număr de senatori şi deputaţi în Parlamentul României, în cazul Circumscripției electorale Diaspora (nr. 43) și care reprezintă astăzi o populație de circa 4.6 milioane de cetățeni români cu slujba, domiciliul/reședința în străinătate.
Iniţiativa, care a aparținut lui Alexandru Laurenţiu Cohal și care a fost susținut de Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei și de grupul civic RESET, a primit răspuns negativ la Petiţia sa: Avocatul Poporului nu vede nicio problemă în această plafonare a reprezentării numerice a diasporei în Parlamentul României.
Avocatul Poporului a răspuns că legea electorală 208/2015 cât se poate de “constituțională” și corectă – înțelegem noi – cu românii din străinătate. Asta deși e limpede și în văzul tuturor că aceștia sunt împiedicați să voteze, numărul lor fiind mult mai mare de 609.962, câți ar fi putut să pună ștampila la ultimele alegeri.
Aceasta vine după ce la începutul anului 83 de petiţii similare au fost trimise de cetăţeni români care muncesc în afara României, cu aceeași sesizare de neconstituționalitate a legii electorale 208/2015, inițiativa fiind cunoscută sub numele „Un Timbru pentru Dreptate”.
Prin atingerea numărului simbolic de 100 de petiţii, semnatarii se solidarizează cu concetățenii lor din străinătate, cărora de la un tur de alegeri la altul li se refuză dreptul de a alege numărul corect de politicieni care să-i reprezinte și care ar trebui să fie de trei-patru ori mai mare față de actualii 4 deputați și 2 senatori.
Gestul celor 17 petiții vine să semnaleze încă o dată dificultatea în care se găsesc cele opt județe moldovenești ale României, văduvite prin recenta migrație economică de cele mai importante resurse ale sale, resursele umane: un român din trei plecat la muncă într-una din țările dezvoltate ale UE este moldovean.
Pentru acești cetățeni români, ca de altfel pentru toţi românii plecaţi la munca în străinătate, cât şi pentru rudele lor rămase în ţară, dreptul politic de a alege și de a fi aleși trebuie să constituie piatra de temelie a vieții democratice, fără de care toate celelalte discuții despre alte drepturi și îndatoriri devin secundare.
7 August 2019
Semnează:
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (membră a platformei civice Contract România)
#Rezist Milano (membră a platformei civice Contract România)
Valea Jiului Society (membră a platformei civice Contract România)
Aradul Civic (membră a platformei civice Contract România)
Reset (membră a platformei civice Contract România)
Voluntari în Europa (membră a platformei civice Contract România)
Rădăuțiul Civic (membră a platformei civice Contract România)
Rezist WMW
Rezistența din Diaspora
Un Timbru Pentru Dreptate
Ștafeta Steagului Uniunii Europene
Rezist Ingolstadt. Și eu sunt din România
Rezist Galați
Asociația „Rezist Zürich”
