Pe aceeași temă
CCR dezbate, miercuri, sesizarea de neconstituționalitate a PSD pe legea privind măsurile aplicabile în 2020 referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii. Social-democrații acuză că prevederile din lege „ar putea genera "grave distorsiuni în funcționarea justiției.
„Obiecția de neconstituționalitate a prevederilor Legii privind unele măsuri aplicabile în anul 2020 referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, obiecție formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat”, prevede un punct aflat pe ordinea de zi a ședinței CCR de miercuri.
PSD a depus la CCR, în luna decembrie, sesizarea pe legea privind măsurile aplicabile în 2020 referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii. Social-democrații spus că e un demers "nejustificat și excesiv" al Guvernului care ar putea genera "grave distorsiuni în funcționarea justiției".
Social-democrații reclamă încălcarea "în mod vădit dispozițiile articolului 114 din Constituție, text în baza căruia Guvernul și-a întemeiat demersul, a cărui interpretare a fost lămurită de Curtea Constituțională prin mai multe decizii obligatorii", conform sesizării.
PSD face apel la o decizie CCR din 3 noiembrie 2010 care spune că "la modalitatea simplificată de legiferare prin angajarea răspunderii se poate ajunge in extremis, atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obișnuită sau în procedură de urgență nu mai este posibilă".
Totodată, parlamentarii consideră că actul normativ sesizat "ar putea genera grave distorsiuni în funcționarea justiției din România".
Social-democrații argumentează că Guvernul avea obligația legală de a aștepta finalizarea procedurii parlamentare cu privire la proiectul de lege pentru aprobarea OUG 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
De asemenea, deputații PSD notează că proiectul de lege încalcă "în mod flagrant" dispozițiile articolului 2 alineatul 1 din Constituție care stabilesc că “suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum".
Guvernul și-a asumat răspunderea, în luna decembrie, pe modificarea legilor justiției, doar pe vechimea necesară pentru concursul de admitere la INM, după ce a fost adoptată o lege care prevede prorogarea termenelor pentru pensionarea magistraților și trecerea de la completele de doi.
Sesizarea PSD pe proiectul asumat de Guvern privind abrogarea OUG51
Curtea Constituțională discută, miercuri, sesizarea PSD privind neconstituționalitatea proiectului de lege pentru abrogarea OUG 51, prin care se modifică și completează unele acte normative în domeniul transportului de persoane, proiect asumat de Guvern în luna decembrie.
PSD a sesizat în luna decembrie, la CCR, neconstituționalitatea adoptării legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane prin angajarea răspunderii Guvernului.
Proiectul propune eliminarea transportului rutier județean de călători din sfera serviciilor publice, situație în care acesta se va desfășoara în regim comercial, cu respectarea Ordonanței Guvernului 27/2011 privind transporturile rutiere.
Deputații notează că proiectul de lege privind aprobarea OUG 51/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul transporturilor de persoane se află în dezbatere la comisiile sesizate în fond în cadrul Camerei Deputaților. De asemenea, social-democrații argumentează că potrivit articolului 61 din Constituție, ,,Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării”.
Aceștia susțin, totodată, că angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă "o soluţie extremă", la care poate recurge Executivul atunci când, pentru adoptarea într-un timp scurt a proiectului, nici procedura de urgenţă şi nici procedura ordonanţelor de urgenţă nu mai pot da rezultatele dorite.
De asemenea, social-democrații argumentează că un astfel de proiect are rolul de a aduce o nouă reglementare juridică, "fără de care lucrurile ar lua o turnură cu consecințe de neimaginat".
În sesizarea CCR se arată că pentru asigurarea transportului rutier la nivel județean este necesar să se asigure posibilitatea consiliilor județene de a implementa procedurile pentru aplicarea legislației în materia achizițiilor publice /achizițiilor sectoriale.
Guvernul și-a asumat răspunderea, în luna decembrie, într-o ședință a plenului reunit al celor două Camere, pe abrogarea OUG 51, acceptând două amendamente din cele opt propuse de parlamentari. Astfel, a fost mărită valabilitatea licențelor de traseu cu șase luni. Totodată, se impun obligații consiliilor județene.
Sesizarea PSD privind angajarea răspunderii de către Guvern pe OUG 114
Curtea Constituțională dezbate, miercuri, sesizarea de neconstituționalitate formulată de PSD privind angajarea răspunderii de către Guvern pe proiectul de modificare a OUG 114.
„Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat”, prevede un punct aflat pe ordinea de zi a ședinței CCR de miercuri.
PSD a sesizat CCR, în luna decembrie, în legătură cu modificarea OUG 114 pe care și-a asumat Guvernul răspunderea. Textul face referire atât la forma proiectului, respectiv faptul că există deja un proiect în Parlament cu același obiect, cât și la fond - interzicerea cumulului pensiei cu salariul.
Social-democrații susțin că domeniul de reglementare a proiectului pe care Guvernul și-a asumat răspunderea este identic cu cel al inițiativei legislative pentru aprobarea OUG 114 care este deja în procedură parlamentară.
De asemenea, PSD face apel, în sesizarea de neconstituționalitate, la o decizie anterioară a CCR care arată că "nicio dispoziție constituțională nu împiedică legiuitorul sa suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiția ca o asemenea măsură sa se aplice în mod egal pentru toți cetățenii".
Social-democrații atrag atenția asupra prevederilor din Constituție care stipulează că drepturile sau libertățile pot fi restrânse prin lege numai pentru anumite situații, precum apărarea securității naționale.
Totodată, autorii sesizării susțin că angajarea răspunderii de către Executiv poate fi făcută asupra unui singur domeniu de reglementare. Partidul arată că proiectul conține "modificări și completări a peste 25 de acte normative".
