Pe aceeași temă
Parlamentul va intra în sesiune extraordinară din cauza unui amendament la Codul de Procedură Penală introdus de senatorul PNL, Tudor Chiuariu. Amendamentul care prevede ca judecatorul de camera preliminara decide, in locul procurorului, trimiterea unui inculpat in judecata, a dus la coalizarea PSD si PDL impotriva PNL si UDMR. Valeriu Zgonea i-a atact dur pe liberali multumindu-le pentru " aceasta viziune social-democrata si europeana".
După o consultare urgentă între Valeriu Zgonea şi Victor Ponta, PSD, partidul majoritar, a decis să nu meargă pe mâna liberalilor şi au amânat votul pentru o sesiune extraordinară, potrivit Gandul.
Amendamentul a fost introdus în proiectul de lege de senatorul PNL Tudor Chiuariu si suna in felul urmator: ”Competenţa judecătorului de cameră preliminară. Judecătorul de cameră preliminară este judecătorul care, în cadrul instanţei, potrivit competenţei acesteia: verifică legalitatea şi aparenţa de temeinicie a trimiterii în judecată dispuse de procuror”.
In afara ca sint reduse puterile procurorilor, efectele amendamentului sunt: tergiversare dosarelor, blocarea acestora chiar din prima faza.
Impotriva acestui amendament s-au pronuntat toti actorii din justitie, CSM, ICCJ si Ministerul Justitiei avertizind ca modificarea este neconstitutionala si va avea efecte negative in raprotul MCV. In ciuda opozitiei acestora, deputatii din Comisia Juridica a votat marti seara amendamentul Chiuariu. Miercuri, inaintea plenului, la presiunile Guvernului, deputatii din Comsia Juridica au revenit si au respins amendamentul lui Chiuariu.
PSD a facut front comun cu PDL impotriva PNL si UDMR
La votul în plen, deputata Luminiţa Adam de la PP-DD a propus reintroducerea amendamentului formulat de Chiuariu. În final, amendamentul a fost votat. PSD a solicitat la scurt timp întreruperea şedinţei pentru consultări, scrie Gandul.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea a oprit şedinţa de plen pentru ca PSD să se consulte în grup.
Amendamentul lui Chiuariu a conturat şi o nouă majoritate în Camera Deputaţilor, fiind votat de parlamentarii PNL, UDMR, PPDD şi de parlamentarii minorităţilor. Împotriva amendamentului lui Chiuariu au votat parlamentarii PSD şi cei ai PDL.
Potrivit unor surse citate de Gandul, Valeriu Zgonea s-a consultat cu premierul Ponta care i-ar fi transmis că legea nu poate fi adoptat cu amendamentul lui Chiuariu.
Astfel că după revenirea în plen Valeriu Zgonea a anunţat că singura soluţia este o sesiunea extraordinară. ”Avem asta în MCV. Mulţumim colegilor liberali pentru aceasta viziune social-democrata si europeana, este foarte bine ca am votat asa. ...Ceilalti colegi sunt in opozitie, noi suntem la guvernare. Soluţia este o sesiune extraordinară. Asta e decizia mea. Retrimitem legea la Comisia Juridică cu termen de o săptămână şi convocăm sesiune extraordinară”, a declarat Valeriu Zgonea.
Astfel, legea de punere în aplicare a Codului de Procedură Penală va fi retrimisă la Comisia Juridică din Camera Deputaţilor care are la dispoziţie o săptămână pentru a emite un nou raport prin care să scoată amendamentul lui Chiuariu.
CSM: Amendamentul este neconstituţional
CSM a trimis un punct de vedere către Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor în care susţine că un asemenea amendament este neconstituţional. CSM a propus eliminarea acestui amendament. ”Prevederile referitoare la examinarea aparenţei de temeinicie de către judecătorul de cameră preliminară sunt susceptibile de critică şi din perspectiva prevederilor constituţionale referitoare la rolul Ministerului Public. Potrivit art. 131 alin. (1) din Constituţia României, republicată, „În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”, se arată în punctul de vedere al CSM.
CSM susţine că procurorul este titularul acţiunii penale şi, prin constituţie, este cel care dispune trimiterea în judecată. CSM spune şi faptul că verificarea aparenţei de temeinicie este un concept vag. ”Judecătorul de cameră preliminară nu poate analiza temeinicia trimiterii în judecată întrucât controlul realizat de acesta are un caracter preliminar, iar aprecierea asupra temeiniciei ar trebui făcută numai la judecata în fond a cauzei; tot astfel, trimiterea în judecată ar trebui să fie atributul exclusiv al procurorului”, mai precizează CSM.
Potrivit CSM aşa cum în procesele civile unui petent nu i se poate refuza acţiunea din start nici în penal unui procuror judecătorul nu îi poate refuza trimiterea în judecată.
Curtea Supremă spune că se creează două instituţii cu acelaşi rol
În şedinţa de marţi 25 iunie preşedinţa Curţii Supreme a arătat că modificarea propusă de Chiuariu nu poate fi adoptată pentru că practic s-ar suprapune procedurii de judecare în fond a dosarelor penale. Astfel că un dosar ar fi judecat în fond de două ori. ”Verificarea temeiniciei înseamnă o substituire a judecătorilor care judecă în fond. Judecătorul verifică legalitatea probelor din faza de urmărire penală şi legalitatea trimiterii în judecată pe fond”, a explicat Livia Stanciu.
Preşedinta Curţii Supreme a mai explicat că în cazul în care un judecător de cameră preliminară verifică temeinicia unui dosar practic îl obligă pe judecătorul de fond să emită o sentinţă de condamnare. ”Soluţia judecătorului de fond este legată de decizia judecătorului de cameră preliminară. Astfel că e greu de crezut că judecătorul de fond va da o soluţie de achitare. În opinia mea treabuie să eliminăm una din instituţii: camera preliminară sau judecătorul de fond”, a mai declarat Livia Stanciu.
Ministerul Justiţiei: ”O să avem probleme în MCV”
Secretarul de stat al Ministerului Justiţiei, Florin Moţiu a atras atenţia Comisiei Juridice că o astfel de modificare va fi reflectat negativ în raportul Comisiei Europene pe Justiţiei. ”Procurorul este cel care trebuie să decidă dacă trimite sau nu un dosar în judecată. O să avem probleme cu această chestiune în raportul MCV. Din dorinţa de a crea garanţii ajungem să facem rău”, a precizat Florin Moţiu.
De ce insistă Tudor Chiuariu să introducă această modificare: limitarea abuzurilor procurorilor
Tudor Chiuariu şi-a argumentat introducerea acestui argument prin faptul că procurorii ar fi trimis în judecată abuziv mult dosare. Adică Chiuariu susţine că există un număr consistent de dosare în care cetăţeni cinstiţi au fost trimişi în judecată fără probe. Astfel că acest amendament ar garanta că astfel de situaţii nu se mai repetă. Chiariu nu a prezentat însă o statistică sau un studiu.
Cifrele oficiale arată însă astfel: Parchetele din România au una dintre cele mai mici rate de achitări. La DNA rata achitărilor este 10%, la DIICOT ea este sub 2%. Iar, per total, rata achitărilor în procuratură este undeva la 3%. Rata mică a achitărilor înseamnă că procurorii nu au trimis în judecată persoane nevinovat şi fără probe.
Efectele amendamentului Chiuariu în practică
Dacă Codul de Procedură Penală va fi modificat cu propunerea lui Chiuariu, unul dintre efecte va fi blocarea şi tergiversarea suplimentară a dosarelor penale. Procedura de cameră suplimentară are un termen de 60 de zile, însă specialiştii spun că acest termen este orientativ şi în practică el nu poate fi aplicat din cauza volumului mare de dosare. Astfel că în dosarele sensibile există posibilitatea ca judecarea în cameră preliminară să dureze foarte mult.
Un alt efect este acela că dosarele pot fi ”omorâte” din faşă. Faptul că judecătorului de cameră preliminară i se dă puterea de a decide dacă dosarul ajunge pe fond sau nu deschide posibilitatea ca dosarele penale să nu mai ajungă la o sentinţă. Judecătorul de cameră preliminară poate decide că un dosar nu este făcut bine de procuror şi să-l restituie procurorului. Sintagma lui Chiuariu, aparenţa de temeinicie, este, potrivit specialiştilor, prea vagă. ”E ca şi cum ai spune mie mi se pare că dosarul nu este bun şi punct. Nu există precizări clare în ce cazuri dosarul se restituie”, spun procurorii şi judecătorii consultaţi de gândul.
Un alt efect al amendamentului Chiuariu este acela că, în dosarele comune cu infracţiuni comune, practic judecătorul de cameră preliminară este cel care va decide condamnarea. ”În dosarele mai mici judecătorul de fond va judeca superficial şi există pericolul să apară condamnări pe bandă rulantă. Odată ce judecătorul de cameră preliminară a decis că probele sunt temeince la fond, judecătorul va da condamnare”, spune specialiştii consultaţi de gândul.
Procedura de cameră preliminară este una nepublică. Astfel că, în afară de procuror, părţile din dosar, avocaţi şi judecător, nimeni nu va mai avea acces la dosar. Astfel că opinia publică nu va afla de ce un dosar nu a fost trimis în judecată.
