Pe aceeași temă
ExpertForum (EFOR) si Local American Working Group (LAWG) trag semnale de alarma in ceea ce priveste sistemul de sanatate din Romania, printr-un raport asupra veniturilor şi cheltuielilor sistemului de sanatate care arata ca finantarea sistemului de sanatate se face la un sfert din minimul necesar, si lanseaza cu aceasta ocazie mai multe solutii pentru imbunatatirea acestei stari. Cele doua organizatii au lansat, vineri, in dezbatere publica o analiza comparativa a variantelor de reforma in sistemul sanitar.
România cheltuieste cel mai putin din Europa pentru sănătate
Una dintre concluziile cele mai ingrijoratoare ale raportului "Veniturile şi cheltuielile sistemului de sanatate: analiza comparativa a variantelor de reforma", semnat de ExpertForum (EFOR) si Local American Working Group (LAWG) arata ca in lipsa unor resurse suplimentare, sistemul de sanatate nu poate oferi pacientilor calitate si acces mai bun la servicii.
România este statul cu cele mai mici cheltuieli de sanatate din PIB din Uniunea Europeana, înregistrând o valoare de 5,6 % în anul 2009 fata de media UE de 9,9%. În anul 2011, cheltuielile publice cu sanatatea în România au atins 3,7% din PIB, în scadere fata de anul 2010, subliniaza raportul.
"Finantarea cheltuielilor de sănătatea este realizată în principal de sectorul public si suplimentar de sectorul privat. Si în România, balanta este înclinată într-o proportie covârșitoare către sectorul public, cu 79% în 2009. La nivelul celorlalte țări din Uniunea Europeană, participarea sectorului privat se situează la un nivel ceva mai ridicat, respectiv 27%. În acest context, creșterea finanțării cheltuielilor de sănătate din resurse private apare ca o normalitate și o soluție viabilă pentru rezolvarea (parțială) a problemelor structurale existente", mai scrie in raport.
Principala sursă de finanțare a cheltuielilor publice cu sănătatea sunt CASS-urile
Reducerea CASS-urilor determina reducerea veniturilor in sanatate
In Romania, din totalul resurselor alocate sanatatii, 80% sunt publice, iar 20% private. În privinta celor publice, cele mai multe – 85% – sunt administrate de Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUASS). În 2011, acestea au atins valoarea de 17,8 miliarde RON.
"Modificarea bazei de impozitare a veniturilor din pensii, taxa clawback, preluarea de către ANAF a colectării contribuțiilor de sănătate pentru veniturile persoanelor fizice autorizate și din activități independente, dar si creșterea salariilor în sectorul bugetar, ar fi trebuit să aducă un plus de 1,6 miliarde lei la FNUASS față de anul anterior. Cu toate acestea, recenta decizie a Curții Constituționale, care invalidează sistemul de calcul al contribuției de sănătate din veniturile din pensiile mai mari de 740 de lei, determină reducerea suplimentului de venituri estimat la numai 750 de milioane lei", atrage atentia raportul Expert Forum.
FNUASS are cele mai mari plăți restante dintre toate bugetele publice, pentru ca Fondul nu reușește să achite simultan plățile restante și facturile curente aflate în termenul de plată. Datoriile către furnizorii de medicamente reprezintă 85% din total, rezultat al perioadelor lungi de decontare
Reforme necesare
Una dintre cele mai importante reforme din sistem ar fi implicarea sectorului privat în asigurarile sociale si voluntare de sanatate. La nivelul UE, România este una dintre tarile cu cele mai mici cheltuieli în contul asigurarilor private de sanatate. Pentru exemplificare, România cheltuieste cu asigurarile voluntare 0,01% din PIB fata de media UE de 0,4% din PIB.
"In ultimii doi ani, cresterea consumului de medicamente compensate si gratuite eliberate prin farmacii cu circuit deschis a fost moderata. Din punct de vedere al consumului per capital exprimat în euro la paritatea puterii de cumparare, înregistram cea mai mica valoare de la nivelul întregii Uniuni Europene, cu 40% mai mica decât în Polonia, Lituania sau Estonia (respectiv 156 euro fata de 235 – 255 de Euro PPS în anul 2009). În acest context, taxa clawback asupra producatorilor si importatorilor de medicamente – asa cum a fost modificata în anul 2011 – este nejustificata si reprezinta exclusiv un instrument de acoperire a deficitelor fondului de asigurari de sanatate", informeaza raportul.
Printre resursele posibile pentru imbunatatirea calitatii in sanatate, analiza arata ca:
- Contributiile persoanelor fizice autorizate și ale celor cu venituri din activități independente, aliniate la cota generală de 10,7%, ar genera 300 mil. lei anual.
- Dacă impozitarea doar a pensiilor mari este neconstituțională, atunci soluția ar fi să extindem contribuțiile, atenuând impactul prin ajutoare de sănătate tintite pe familiile sărace.
- Contributiile pentru sanatate din impozitatea tuturor pensiilor ar general 2.000 mil. lei anual.
- O cota de asigurari de sanatate de 12% (din anul 2013, comparație cu suma prevăzută în SFB 2012-2014) ar genera 2.000 mil. lei anual.
- Pe termen mediu, numai creșterea moderată a cotelor de contribuție va echilibra FNUASS.
- O cota de asigurări de sănătate de 13% (din anul 2014, comparație cu suma prevăzută în SFB 2012-2014 și cota de 12%) ar genera alte 2.000 mil. lei anual.
- Un plus de venituri din taxa de viciu (alcool, tutun - n.r.) este posibil si ar genera (numai la bere - n.r.) circa 150 mil. lei anual.
- Subventiile de la bugetul de stat ar trebui să fie cuantificabile, predictibile și transparente.
- Compensarea asigurării de sănătate pentru elevi și studenți (comparație cu subvențiile pentru acoperirea deficitelor FNUASS, prevăzute pentru anul 2013 de SFB 2012 - 2014) ar genera circa 900 mil. lei anual.
- Cumulate, măsurile propuse ar putea genera resurse suplimentare de 1% din PIB din anul 2014 (circa 7.350 mil. lei anual).
Printre solutiile pentru un sistem de sanatate mai performant, EFOR si LAWG noteaza ca:
- Asigurații ar avea de câștigat din participarea companiilor private în
- sistemul de sănătate.
- Reformele actualmente în implementare trebuie să continue (pachetul de servicii medicale de bază, de exemplu - n.r.).
