Pe aceeași temă
Ancheta Corpului de control al Ministerului de Interne a fost declanșată de un raport din august 2020 al Curții de Conturi, care a stabilit un prejudiciu de 400.000 în bugetul Jandarmeriei ca urmare a creării dispozitivului de protejare a lui Cumpănașu. Mihai Fifor, ministrul PSD de Interne de la acel moment, a fost cel care a decis realizarea dispozitivului de protecție.
Alexandru Cumpănașu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2019 în urma ultra-mediatizării crimelor de la Caracal, a fost singurul român care a beneficiat în acel an de protecție de la Jandarmerie, potrivit unui răspuns oficial al instituției.
G4Media.ro a scris în exclusivitate, în septembrie 2019, că Alexandru Cumpănașu, candidatul la prezidențiale care pretindea că se luptă cu Sistemul corupt, a primit protecție oficială de la Ministerul de Interne după ce s-a plâns ministrului Mihai Fifor și în presă că ar fi fost amenințat. Un răspuns oficial al Ministerului Public pentru G4Media.ro a arătat însă că nu există niciun dosar privind aceste presupuse amenințări.
Potrivit informațiilor G4Media.ro obținute, Cumpănașu a fost păzit de o gardă de corp din Brigada specială de intervenție a Jandarmeriei și s-a deplasat cu un automobil de lux Volkswagen Touareg pus la dispoziție de Ministerul de Interne.
În 30 august 2019, ministrul interimar de Interne de la acel moment, Mihai Fifor, susținea că protecția oferită lui Cumpănașu ar fi avut o bază legală. „Domnul Cumpănaşu a solicitat oficial acest lucru Ministerului de Interne, și s-a făcut analiză în cadrul MAI. Orice persoană care solicită acest lucru şi are toate documentele primeşte acest sprijin. (…) Orice persoană din această ţară care îndeplineşte condiţiile conform legii capătă protecţie în acest sens. Orice persoană din România care face dovadă că este ameninţată, că are viaţa pusă în pericol poate primi protecţia statului, în speţă a MAI sau a altor instituţii. Lucrul acesta s-a întâmplat cu Alexandru Cumpănaşu, s-a făcut verificare, este pe lege, primeşte această protecţie”, a precizat Fifor, citat de Agerpres.
Nu e clar despre ce dovezi a vorbit la acel moment Fifor, dat fiind că procurorii nu au niciun dosar în acest sens, ceea ce înseamnă că nu a existat nici o plângere formală depusă de Cumpănașu.
De altfel, surse judiciare au precizat pentru G4Media.ro că singurele mențiuni referitoare la presupusele amenințări primite ar fi fost făcute de Cumpănașu într-un memoriu depus la DIICOT, dar care nu ar avea greutatea unei plângeri penale.
