Pe aceeași temă
Într-un material trimis redacţiei, Andreea Paul arată cum „incompetentele sunt bine plătite în România“, atâta timp cât în Polonia „cu mai puțini membri executivi și cu salarii mai mici KNF Polonia supraveghează o piață financiară de 17 ori mai mare decât cea supravegheată de ASF România“.
„Incompetentele sunt bine platite in Romania. O comparație simplă între Autoritatea de Supraveghere Financiară din România (ASF) și cea poloneză (KNF) arată că Autoritatea din Polonia are mai puțini membri executivi și mai prost plătiți. Cu toate acestea KNF supraveghează în Polonia un sistem financiar cu active de 17 ori mai mari decât ASF în România. În România, la ASF sunt și mulți și ineficienți.
3 vs. 5 membri executivi. Autoritatea de Supraveghere Financiară din România (ASF) a fost înfiinţată prin comasarea comisiilor de monitorizare a pieţei de capital, a asigurărilor şi pensiilor private și are o conducere formată din 11 membrii, din care 5 executivi și 6 ne-executivi. Deși cu o piață financiară mult mai dezvoltată si cu atributii mai multe, Autoritatea din Polonia are numai 3 membri executivi. Dacă Polonia se descurcă cu un președinte și doi vicepreședinți, în România este nevoie de un președinte, un prim-vicepreședinte și 3 vicepreședinți.
Salariul membrilor executivi în Romania de trei ori mai mare decât în Polonia. În Polonia, Andrzej Jakubiak, preşedintele KNF, are un salariu de 3.700 de euro/lună, spre deosebire de președintele ASF, Dan Radu Rușanu, care are un salariu de aproximativ 14.000 euro/lună.
Vorbe vs. fapte. Atât preşedintele ASF, Dan-Radu Ruşanu, cât şi vicepreşedintele ASF responsabil de piaţa de capital, Mircea Ursache, au declarat că Autoritatea va reduce cu 15% personalul rezultat din comasare. De la vorbe la fapte este însă drum lung. La comasare numărul de angajați era de 560. Acum sunt 627 de angajati, dar organigrama personalului e construita pentru mai bine de 800 de angajati.
Politizare vs. profesionalism. Cei 627 de angajați ai ASF nu sunt prea mulți, în aparență, dacă îi comparăm cu cei 909 angajați ai autorităţii de supraveghere din Polonia (KNF). În realitate, diferența între cele două autorități este semnificativă, din cel puțin trei puncte de vedere.
- În primul rând, ASF supraveghează în Romania doar piaţa de capital, asigurările şi pensiile private. Banca Națională a României a păstrat atribuțiile de supraveghere a sistemului bancar, cu un departament bine populat.
KNF este responsabilă de supravegherea întregului sistem financiar, inclusiv bănci, bursă, pensii private, asigurări sau fonduri de investiţii.
- În al doilea rând, KNF supravegheaza în Polonia un sistem financiar cu active de peste 500 miliarde de euro în anul 2012. În schimb, ASF supravegheaza active de sub 29 miliarde de euro în 2012, adică de peste 17 ori mai mici.
- În al treilea rând, politizarea numirilor si a angajaților ASF echivalează cu ineficiența și cu lipsa de încredere a pieței. Prea putinele exceptii, de pilda cazul domnului Daianu, nu vor face fata avalansei de incompetente.
ASF supravegheaza piețe de zeci de ori mai mici decât în Polonia. Rata capitalizării companiilor listate la bursa este de 9,4% din PIB în România, comparativ cu Polonia, unde rata este de 36,3% din PIB, conform datelor Băncii Mondiale. În plus, la bursa de la București s-au făcut tranzacții medii zilnice cu acțiuni de aproximativ 7 mil. euro în anul 2012, de peste 28 de ori mai puțin decât la bursa din Varşovia, care a operat tranzacții de aproximativ 200 mil. euro pe zi.
Companiile de asigurări din România au active de 4,4 mld. euro, de peste nouă ori mai mici decât firmele din Polonia.
Fondurile de pensii private poloneze au active de 66 mld. euro comparativ cu doar 2,3 mld. euro cât erau activele fondurilor private de pensii româneşti la sfârșitul anului 2012.
În concluzie, suntem mai mulți și mai ineficienți. Totuși, întrebăm: care este strategia românească pentru dezvoltarea piețelor financiare? Pana acum am vazut doar politizare“, concluzionează Andreea Paul, veicepreşedinte PDL.
