Revista 22

Pe aceeași temă

Numărarea electronică a voturilor pentru Parlamentul European în România va costa în acest an în jur de 1 milion de euro, cu aproximativ 30% mai mult decât în urmă cu 5 ani. Pentru scrutinul din 25 mai, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) se pregăteşte să cumpere ceea ce oficialii AEP numesc "un pachet de servicii informatice" estimat la această valoare, cu argumentul că aplicaţia software folosită în umă cu 5 ani, desi este încă funcţională, are nevoie de "mici ajustări", scrie Gandul.

În consecinţă, imediat după ce Guvernul va stabili, cel mai probabil în şedinţa de miercuri, data oficială a alegerilor şi bugetul total alocat acestora, Autoritatea Electorală Permanentă va începe demersurile pentru a cumpăra, cu aceiaşi bani, fie un soft nou, fie unul ajustat, plecând de la aplicaţia folosită în 2009, a explicat pentru Gandul Marian Muhuleţ, vicepreşedintele AEP.

Acestui pachet ar urma să i se adauge încă unul similar pentru referendumul de revizuire a Constituţiei dacă USL rămâne la decizia de a-l organiza simultan cu europarlamentarele, neoficializată încă.

În rundele electorale din ultimii şase ani, softurile electorale s-au cumpărat prin negociere directă, fără anunţ de participare, contractele fiind câştigate, alternativ, de două firme: SIVECO ROMÂNIA şi TEAMNET INTERNATIONAL, la acel moment parte a grupului ASESOFT.

De ce se schimbă softul: "Numărul de mandate scade de la 33 la 32"

„Nu e doar un soft, e un pachet de servicii de asistenţă informatică în care există şi un program pentru centralizarea rezultatelor alegerilor”, justifică Marian Muhuleţ noile planuri de achiziţii ale Autorităţii Electorale Permanente.

De ce nu se poate folosit softul cumpărat în 2009 cu 1.412.632 de lei, potrivit datelor din Sistemul electonic de achiziţii publice? Vicepreşedintele AEP spune că, deşi funcţional, acesta are nevoie de "mici ajustări". "Printre altele, a scăzut numărul de mandate de la 33 la 32 şi atunci noul program trebuie să ne spună la final cine sunt cei 32 de candidaţi care intră în Parlamentul European. În plus, noi nu ne putem asuma cum funcţionează acest program şi nici instalarea lui. Sunt 42 de birouri judeţene, este Biroul Electoral Central, alte şase birouri electorale de sector. Mai este vorba şi de stadiul de prelucrare a informaţiilor. Firma trebuie să îşi asume şi partea de instalare în toate locaţiile şi buna funcţionare. Şi atunci punem la dispoziţie în achiziţia pe care vrem să o facem programul din 2009, cu coduri, cu tot şi spunem «ori îl luaţi şi lucraţi cu el dacă aveţi cum, ori faceţi unul nou». În aceiaşi bani", explică Muhuleţ.

Numărarea electronică a voturilor pentru Parlamentul European în România va costa în acest an în jur de 1 milion de euro, cu aproximativ 30% mai mult decât în urmă cu 5 ani. Pentru scrutinul din 25 mai, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) se pregăteşte să cumpere ceea ce oficialii AEP numesc "un pachet de servicii informatice" estimat la această valoare, cu argumentul că aplicaţia software folosită în umă cu 5 ani, încă funcţională, are nevoie de "mici ajustări".

Cât vor costa alegerile? AEP: "Aproximativ 44 milioane de euro". Voinea: "Nu comentez"

Cât va costa concret, noua aplicaţie împreună cu serviciile de asistenţă tehnică, este, deocamdată, o necunoscută. Auroritatea Electorală nu poate înainta oficial o sumă până când Guvernul nu stabileşte bugetul total al alegerilor, decizie care ar urma să se ia în şedinţa de miercuri, odată cu punerea pe hârtie a datei de 25 mai ca zi a alegerilor.

Chiar dacă instituţiile implicate în organizarea alegerilor au avansat deja calcule preliminare la Ministerul Finanţelor, Guvernul refuză să facă publice estimările privind cheltuielile electorale în prima parte a anului. Întrebat de Gandul, cu 5 zile înainte de şedinţa de Guvern în care se va lua decizia, cât estimează că vor costa alegerile europarlamentare, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a evitat să ofere un răspuns."Nu comentez", s-a rezumat acesta să precizeze.

La AEP, previziunile se apropie de costurile alegerilor din 2012 pentru care s-au alocat 199 de milioane de lei, adică aproximativ 45 de milioane de euro. "Eu cred că nu ar trebui să depăşim bugetul total din 2012, să ne încadrăm în acel buget. Cu siguranţă AEP nu îl va depăşi. Mai sunt şi alte instituţii implicate: MAI, MAE, INS, STS", spune, la rândul său, vicepreşedintele AEP.

Potrivit proiectului Hotărârii de Guvern pe care AEP se pregăteşte să îl înainteze, cele mai mari cheltuieli ar urma să acopere indemnizaţiile peste 126.000 de membri ai secţiilor de votare la care se adaugă cei ai Birouriloe Electorale Judeţene şi ai Biroului Electoral Central. Indemnizaţiile vor fi anul acesta de 85 de lei pe zi şi vor fi completate cu 10 lei cheltuieli de protocol pentru fiecare persoană implicată în alegeri, inclusiv jandarmii care asigură paza."Grosul banilor va fi pentru plata oamenilor din secţii. Vor fi 18.000 de secţii de votare ori 7 oameni în fiecare secţie. Acolo se duc peste 70% din banii care vor fi alocaţi alegerilor", spune Muhuleţ.

Strict pentru aplicaţia informatică şi asistenţa tehnică, estimările indică 1 milion de euro. "Avem, deocamdată, doar o estimare pe baza achiziţiilor similare pe care le-am făcut anterior. Altfel nu avem cum să o facem. Ar fi undeva în jur de 1 milion de euro. Totul depinde de Hotărârea de Guvern legată de alocarea sumelor necesare alegerilor", arată Muhuleţ.

În această sumă ar urma să intre şi "partea de servicii de verificare a votului multiplu după ce se închid urnele", adică angajarea "unui operator care în seara respectivă preia listele, le scanează şi le comparară".

Nu şi estimările de prezenţă la vot pe le realizează Institutul Naţional de Statistică. "Pentru estimările de prezenţă se va folosi acelaşi sistem dezvoltat cu mijloace interne. Preşedinţii secţiilor de votare din eşantionul stabilit primesc câte un telefon mobil de la STS şi transmit periodic datele prin SMS", explică vicepreşedintele AEP.

Negocierea directă, unica modalitate de împărţire a banilor de soft electoral

Acum cinci ani, la alegerile pentru Parlamentul European, sistemul informatic a costat 1.412.632 de lei şi a fost realizat de SIVECO, în urma unui contract atribuit prin negociere directă, fără anunţ de participare. Alţi 2.303.745 de lei s-au cheltuit, separat, pentru un soft de arhivare a listelor electorale.

Negocierea directă, şi nu licitaţia, a fost, de altfel, potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, unica modalitate prin care s-au atribuit aceste contracte la fiecare rundă de alegeri din ultimii 6 ani. Cu argumentul că Guvernul a stabilit bugetul prea târziu, mai exact cu doar trei luni înainte de alegeri, cum este şi cazul acestui an, AEP a negociat direct cu câteva firme, în unele situaţii câştigătorul fiind şi singurul participant.

În acest mod, contractele au fost câştigate alternativ fie de SIVECO România, o firmă care apare în referate ale procurorilor DNA pentru contracte cu statul suspectate de atribuire preferenţială, fie de TEAMNET INTERNATIONAL, companie aflată până nu demult în portofoliul ASESOFT.

Astfel, în 2008, softul pentru alegerile parlamentare a fost achiziţionat de la TEAMNET cu peste 5,8 milioane de lei, fără TVA, istoria repetându-se în 2012, la locale când firma a primit, prin aceeaşi procedură de negociere directă 4.884.765 de lei pentru servicii.

La alegerile locale din iunie 2008 costurile s-au ridicat la 2.535.672 lei, iar factura a fost încasată de SIVECO. În 2009, la prezidenţiale, SIVECO a primit, tot prin negociere, contractul pentru o aplicaţie de 5.361.593 de lei cu ajutorul căreia s-au centralizat rezultatele, iar în 2012, la alegerile parlamentare, a încasat pentru aceleaşi servicii 7.180.000 de lei.

ARTICOL INTEGRAL PE Gandul