Pe aceeași temă
Un deputat al minorităților a depus la finalul lui februarie o propunere de modificare a Legii nr. 47/2002 de organizare si functionare a Curtii Constitutionale care prevede ca judecatorii CCR nu pot fi nici urmariti penal, nici arestati preventiv fara incuviintarea a 2/3 dintre acestia.
"Imunitatea propusa constituie cea mai eficienta garantie ca judecatorii Curtii Constitutionale isi pot exercita rolul conferit fara constrangeri sau presiuni", sustine deputatul in expunerea de motive.
Proiectul lui Adnagi Slavoliub prevede, printre altele, si ca "dupa incetarea mandatului ca urmare a expirarii termenului pentru care au fost numit, judecatorul Curtii Constitutionale poate opta pentru intrarea in avocatura sau notariat, fara examen."
Proiectul modifică, de fapt, art. 66 si 69 din Legea 47/2002.
Printre propunerile de modificare ale art 66 din Legea de functionare a CCR - 47/2002 se numara:
- "Judecatorii Curtii nu pot fi urmariti penal, retinuti, arestati sau perchezitionati sau trimis in judecata penala decat cu incuviintarea plenului Curtii Constitutionale, la cererea ministrului justitiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
- Incuviintarea se da cu votul a doua treimi din numarul judecatorilor Curtii Constitutionale.
- Judecatorul trimis in judecata penala poate fi suspendat prin decizia plenului Curtii Constitutionale adoptata cu votul a doua treimi din membrii Curtii. In cazul unei decizii de achitare, suspendarea inceteaza, iar in cazul unei decizii definitve de condamnare, mandatul de judecator al Curtii inceteaza de drept."
In prezent, cei care incuviinteaza urmarirea penala, retinerea sau arestarea sunt forurile care au propus respectivul judecator in functie - Camera Deputatilor, Senatul sau Presedintele Romaniei.
Ce spune art. 66 in prezent:
(1) Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Competenţa de judecată pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curţii Constituţionale este suspendat de drept din funcţia sa. În caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.
Proiectul a fost depus la Camera Deputatilor, Senatul fiind camera decizionala.
.jpg)
