Pe aceeași temă
Presedintele Traian Basescu a declarat duminica, in legatura cu solutia pe care o vede pentru incetarea protestelor, ca acestea au fost generate programul de austeritate al guvernului si ca a venit vremea ca politicienii sa plateasca si ei costurile acestei austeritati. Basescu a facut aceasta declaratie duminica, la palatul Cotroceni, intr-o declaratie de presa pe tema participarii sale la reuniunea informala de luni a Consiliului European.
Intrebat de reporterul Antenei 3 cum va explica la Bruxelles protestele din Romania, Basescu a raspuns: "Le voi spune ca sunt proteste firesti, generate de masurile luate de Romania, ca romanii au platit costul austeriatatii, ramane sa le mai plateasca si politicienii". Basescu nu a oferit mai multe detalii, respectiv daca prin politicieni intelege puterea politica actuala, daca se include si pe sine sau daca este vorba de intreaga clasa politica din Romania.
Zona euro intra in recesiune in a doua jumatate a anului
Cu acelasi prilej, Basescu a lansat o serie de avertismente cu privire la impactul crizei europene asupra Romaniei. El a spus ca "dacă Eurozona intră în recesiune, aşa cum mulţi analişti prognozează, în partea a doua a anului 2012, România va fi în dificultate şi creşterea noastră economică va fi frânată. De altfel, veţi vedea că şi evaluările de creştere pentru 2012, care sunt în momentul de faţă legate de o cifră în jurul a 1,5% din PIB pentru anul acesta, au în vedere exact o posibilă recesiune în Zona Euro. De aceea, şi pentru România este extrem de important ca la nivel politic să se ia nişte decizii pe care ulterior Comisia Europeană să le pună în aplicare".
Propunerile anti-recesiune ale Romaniei
Presedintele a enumerat si cateva din propunerile Romaniei pentru evitarea recesiunii in spatiul comunitar, intre care:
- Stimularea cu bani europeni a înfiinţării şi dezvoltării de întreprinderi mici şi mijloci
- Reglementări pe piaţa forţei de muncă, intre care ridicarea restrictiilor pentru libera circulatie fortei de munca
- Stimulente fiscale pentru marile companii pentru ca acestea să nu se mai delocalizeze către Asia si sa ramana in Europa
- Să se consfinţească participarea statelor non-euro la summit-urile statelor euro, pentru ca orice se întâmplă în politicile economice din Zona Euro afectează consistent şi o ţară ca România.
Presedintele a avertizat din nou in ce priveste riscul unor derapaje in anul electoral 2012, in conditiile in care, la aceasta ora, Romania are toate obiectivele economice indeplinite, inclusiv obligatiile asumate fata de Fondul Monetar International: "La nivelul FMI aprecierile pentru România sunt pozitive - şi de data asta fac o completare personală: în raport cu costurile, cu suferinţele pe care le-au avut românii pentru a ajunge la acest nivel de stabilitate, ar fi păcat să ajungem din nou la dezechilibre, pentru că tot efortul din 2009, 2010, 2011 se poate pulveriza printr-un simplu act normativ populist".
Romania doreste o noua amanare a liberalizarii preturilor la energie
Referindu-se la intalnirea de patru ore avuta cu premierul Emil Boc la Cotroceni, duminica, presedintele a spus ca intre temele apordate s-a aflkat si misiunea de evaluare pe care o fac FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială in aceste zile la Bucuresti. In acest sens, Basescu a aratat ca a stabilit cu Boc o noua amanarea a liberalizarii preturilor la gaze naturale si energie electrica. "Va trebui negociat pentru noua scrisoare a Guvernului către Fond (...) o replanificare a liberalizării preţurilor la energie electrică şi gaze - atât pentru populaţie, cât şi pentru agenţii economici, dacă ne referim la gaze".
Basescu a explicat ca angajamentele actuale ale Guvernului Românieiprevad ca liberalizarea preturilor la energie, pentru agentii economic, sa aiba loc in 2013, iar pentru populaţie în 2015. "Concluzia la care am ajuns în discuţiile cu premierul Boc a fost că va trebui să încercăm o reprogramare a liberalizării preţurilor la gaze pentru populaţie la orizontul anului 2020 şi, în consecinţă, şi preţul pentru agenţii economici va trebui să vină undeva în 2015-2017, faţă de 2013, cât este acum. Aceste termene au fost asumate de România la intrarea în Uniunea Europeană, 2013-2015, şi practic le renegociem, plecând de la realitatea puterii de plată a cetăţenilor români, dar şi a economiei româneşti".
