Pe aceeași temă
România a înregistrat anul trecut o creştere economică de aproape 2% şi s-a încadrat în ţinta deficitului bugetar de maximum 4,4% din PIB, pentru acest an. Unul dintre obiective a fost atragerea a circa 7 miliarde euro fonduri europene, reprezentând o rată de absorbţie de 20%, a anunţat premierul Boc, în cadrul şedinţei de miercuri a Guvernului.
Alte obiective menţionate de premier au fost continuarea reformei fiscale, a procesului de restructurare a companiilor de stat şi a sistemului de sănătate, aplicarea Legii educaţiei, a Codului Muncii şi a Legii dialogului social, precum şi combaterea evaziunii fiscale în special în domeniul accizelor, informează Mediafax.
"Vreau ca ANAF şi Ministerul Finanţelor să ştie că vom fi cu ochii pe tot ce înseamnă evaziune fiscală", a spus Boc.
La cea mai recentă evaluare a acordului cu FMI, autorităţile române şi instituţiile financiare internaţionale au menţinut prognoza de creştere economică de 1,5% pentru acest an, dar au redus semnificativ estimarea pentru anul viitor, la circa 2%.
Pentru anul trecut, ţinta de deficit bugetar a fost stabilită la maximum 4,4% din PIB.
La finele lunii noiembrie, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 16,3 miliarde lei, reprezentând 2,98% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mult decât în octombrie.
În condiţiile în care ţinta de deficit bugetar pentru anul trecut de 4,4% din PIB în bază cash, acest lucru presupune că statul a avut în ultima lună din acest an un spaţiu de cheltuieli excedentare comparativ cu veniturile încasate de 1,4% din PIB, adică echivalentul a peste 7,7 miliarde lei.
"Romania nu are alta sansa decat sa ramana credibila, prudenta si responsabila in plan international", a spus Boc.
Romania si-a asumat aceste tinte macroeconomice in cadrul acordului semnat cu FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala.
Surse oficiale au declarat, la sfârşitul anului trecut, că autorităţile publice locale, în special primarii PDL, au primit informaţii că deficitul bugetar se situează la sfârşitul lunii noiembrie la aproape 3% din PIB şi au exercitat presiuni asupra Ministerului Finanţelor pentru a primi mai mulţi bani pe final de an.
