Pe aceeași temă
Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu consideră surprinzătoare declaraţia ambasadorului rus referitoare la baza de la Deveselu, "în condiţiile în care baza nu a fost considerată ca fiind o ameninţare pentru capabilităţile de descurajare nucleară ruseşti".
"Nu poţi spune că un sistem care este strict defensiv, şi sistemul de apărare antirachetă este strict defensiv, este îndreptat împotriva cuiva. Pentru că, din punct de vedere tehnologic, aceste componente ale sistemului, pe de o parte, nu pot fi transformate în componente cu caracter ofensiv, existând o mulţime de argumente tehnice care susţin acest lucru - de la viteza pe care o au interceptorii, la modul în care ei sunt construiţi ş.a.m.d., iar din punct de vedere juridic, în acordul pe care noi l-am încheiat cu SUA în 2011, este prevăzut foarte clar că aceşti interceptori nu pot fi utilizaţi decât pentru legitimă apărare, în conformitate cu Carta ONU. Prin urmare, nu poţi spune că un sistem defensiv îţi ameninţă capabilităţile de descurajare, deci de ameninţare cu potenţială reacţie de folosire a scutului rachetelor balistice ruseşti, pentru că asta înseamnă o ameninţare cu folosirea forţei, care este incompatibilă cu dreptul internaţional contemporan", a afirmat, duminică, Bogdan Aurescu, la Conferinţa ''Interesul naţional şi actualitatea suveranităţii. Politica externă a României şi paradigma învingătorului", organizată de TNB.
El a precizat că a participat de curând, la Bratislava, la o Conferinţă internaţională de securitate, unde a fost abordată, printre altele, problematica apărării antirachetă.
"Sigur că una dintre temele care a fost discutată acolo pe larg s-a referit exact la modul în care Rusia poate să fie angajată pentru a coopera cu NATO, aşa cum s-a decis împreună la Summit-ul de la Lisabona al Alianţei Nord-Atlantice în noiembrie 2010, în aşa fel încât să creăm împreună o cooperare în acest domeniu. Formula pe care Alianţa Nord-Atlantică şi Statele Unite o propun partenerului nostru strategic Rusia este aceea a unei cooperări cu două sisteme de apărare antirachetă, al NATO şi, respectiv, al Rusiei, care să funcţioneze în cooperare. La un moment dat a existat o preocupare din partea Rusiei, exprimată public, cu privire la anumite părţi ale acestui proiect de apărare antirachetă", a arătat Aurescu.
El a explicat că sistemul de apărare antirachetă a avut, până în 15 martie, patru etape. Prima fază se referă la amplasarea unor nave şi a unui radar de mare putere în Turcia, care să monitorizeze eventuale tiruri cu navete ostile. Această fază este deja realizată încă din decembrie 2011.
Potrivit lui Aurescu, faza a doua, şi anume Deveselu, presupune operaţionalizarea a 24 de interceptori în România, faza a treia - un loc similar cu cel din România, care va fi amplasat în Polonia şi faza a patra a fost desfiinţată, pe 15 martie 2013, de Statele Unite printr-o decizie strategică.
"Opoziţia pe care Rusia a manifestat-o faţă de acest proiect s-a referit cu precădere la faza a patra şi, eventual, şi la faza a treia, a acestui sistem, nu şi la faza a doua, adică de la Deveselu, din România. În timpul proiectului anterior antirachetă, cel pe care-l promova administraţia americană, oficialii ruşi chiar sugerau părţii americane să amplaseze aceste interceptoare şi radare mai spre sud, de exemplu în România, Bulgaria sau Grecia, ceea ce s-a şi întâmplat", a adăugat Aurescu.
Secretarul de stat a menţionat că faza eliminată din proiect se referea la dezvoltarea unui tip de rachete interceptoare.
"Prin urmare, desfiinţarea acestei faze nu ne afectează pe noi în niciun fel, dar, în acelaşi timp, răspunde, chiar dacă nu este provocată, acestei sensibilităţi exprimate de Rusia. Decizia respectivă luată de SUA nu a fost motivată de dorinţa de a răspunde neapărat acestei preocupări a Rusiei, ci de dorinţa de a ajusta apărarea teritoriului american faţă de ameninţarea nord-coreeană. Cu toate acestea, faptul că urmare a acestei decizii, această fază a dispărut este, în opinia noastră cel puţin, de natură să uşureze şi dialogul cu Rusia pentru cooperarea în materia apărării antirachetă după acest sistem cu două structuri de apărare antirachetă - unul NATO şi unul rusesc, care să coopereze. Din acest punct de vedere a fost propusă şi crearea a două centre, unul care să permită fuziunea datelor, care provin de la tot felul de senzori - radare, sateliţi, şi un centru care să coordoneze operaţiile comune ale celor două state", a mai spus Aurescu.
Sursa: AGERPRES
