Pe aceeași temă
El a mai declarat că lucrează la un plan de măsuri fiscale pentru ca ținta asumată de 4,4% din PIB să fie respectată la finalul anului, dar nu a vrut să dea detalii despre viitoarele măsuri fiscale.
„Planul de măsuri fiscale, am vorbit despre el, este o nevoie pe care o avem în momentul de faţă pentru a gestiona corespunzător riscul de deficit bugetar şi, îndată ce va fi definitivat, la nivelul coaliţiei de guvernare, vă voi da explicaţiile corespunzătoare. (…) Este o realitate. Sunt cinci luni de restricţie bugetară, 2,33% din PIB deficitul bugetar, 37 miliarde de lei, aceasta este realitatea astăzi. Nu putem sta cu mâna în sân, pentru că, după cinci luni, 2,33% deficit bugetar nu este de joacă şi, tocmai, încă de la audieri şi de la primele zile de mandat, de două săptămâni, aceasta este a doua săptămână de când am mandatul de ministru al Finanţelor, m-am concentrat pe acest plan de măsuri, care urmează să fie agreat la nivelul coaliţiei şi să putem gestiona corespunzător riscul de deficit bugetar”, a afirmat Boloş, la sediul PNL.
El a adăugat că gestionarea corespunzătoare a deficitului bugetar este în interesul României, pentru a nu afecta investiţiile şi pentru „a închide anul bugetar la nivelul ţintei deficitului bugetar asumat” la Comisia Europeană 4,4% din PIB.
Întrebat care ar fi măsurile şi economia la buget după aplicarea acestui plan, Boloş a precizat: „După ce o să-l definitivăm şi o să vedem fiecare scenariu pe care l-am luat în discuţie, avem şi impactul bugetar corespunzător”.
„Ar fi nedrept să vă spun, acum, măsuri din planul pe care îl avem în lucru (…) şi după aceea ele să nu fie puse în aplicare. Mai mult, să inducem această stare de panică în rândul contribuabililor. Nu este normal faţă de contribuabili, dar este o certitudine că acest plan trebuie să fie pus în aplicare”, a menţionat Marcel Boloş.
Întrebat în legătură cu impactul bugetar al eliminării cumulului pensiilor cu salariilor şi al pensiilor parlamentarilor, ministrul a răspuns: „Îl avem calculat, impactul respectiv şi este unul semnificativ – 2,4 miliarde lei pe măsura de cumul al pensiei cu salariul”.
Impactul bugetar al aplicării pensiilor speciale este calculat eşalonat, a explicat ministrul.
„Impactul calculat este unul eşalonat în timp şi pe noi ne interesează măsura acum, aceea de a gestiona deficitul bugetar. Atunci când noi ţintim reducerea pentru 2035, nu ne putem bizui pe această măsură, este unul nesemnificativ, 0,5% din PIB. V-am spus, este unul progresiv, iar pe noi ne interesează prezentul ca să putem realiza investiţiile din fondurile europene”, a transmis ministrul Finanţelor.
