Pe aceeași temă
„Avându-se în vedere evoluțiile recente ale situației bisericești din Ucraina, Sfântul Sinod reiterează recomandarea din data de 24 mai 2018 ca Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Moscovei să ajungă împreună la o soluție, păstrându-se unitatea de credință și libertatea administrativ-pastorală, acestea din urmă reprezentând o notă caracteristică a Ortodoxiei”, se scrie în comunicatul BOR. Această poziție pacifistă a BOR, echivalează cel puțin cu o amânare a recunoașterii autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene independente de Moscova.
Mai multe despre schisma din ortodoxie puteți citi în: „Geopolitica ortodoxă. Trezirea la realitate”
„Sfântul Sinod subliniază totodată faptul că unitatea se păstrează prin coresponsabilitate și cooperare între Bisericile Ortodoxe locale, prin cultivarea dialogului și a sinodalității la nivel panortodox, aceasta fiind o necesitate permanentă în viața Bisericii. Unitatea Bisericii este un dar sfânt al lui Dumnezeu, dar și o mare responsabilitate a ierarhilor, clerului și credincioșilor mireni. De aceea, Sfântul Sinod îndeamnă la înmulțirea rugăciunii pentru unitate, la cultivarea prin dialog și reconciliere a iubirii creștine fraterne, care oferă adevărata libertate”, se arată în comunicat.
Patriarhia de la Constantinopol a recunoscut pe 11 octombrie, la capătul unui sinod de două zile la Istanbul, o Biserică ortodoxă independentă în Ucraina.
Într-un comunicat difuzat la finalului Sfântului Sinod, Patriarhatul Constantinopolului a anunțat „reînnoirea deciziei deja luate conform căreia Patriarhia Ecumenică va proceda la acordarea autocefaliei Bisericii Ucrainei”.
Sfântul Sinod a decis de asemenea să îl „restabilească în funcția sa ierarhică” pe Patriarhul Filaret Denisenko, cel care a proclamat după obținerea independenței Ucrainei un Patriarhat independent de tutela rusă, fapt ce a dus la excomunicarea sa de către Moscova.
Alexei Gromîko: BOR ar putea să joace un rol important pentru unitatea bisericii ortodoxe
Biserica Ortodoxă Rusă a denunțat imediat decizia istorică a Patriarhiei de la Constantinopol drept „o catastrofă” și o „schismă”.
„Patriarhia Constantinopolului a luat astăzi o decizie catastrofală. În primul rând pentru sine și în general pentru întreaga lume ortodoxă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhului rus Kirill, Alexander Volkov, citat de agenția de presă rusă Ria Novosti. „De fapt, putem califica ceea ce s-a întâmplat astăzi drept legalizarea unei schisme”, a continuat Volkov. „Patriarhia Constantinopolului a depăşit linia roşie”, a adăugat acesta. Ulterior, Biserica Ortodoxă Rusă a rupt legăturile euharistice cu Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului.
Background:
Într-un comunicat cu accente extrem de dure și nediplomatice, Patriarhia Rusiei anunță că decizia Patriarhiei Ecumenice, luată la Sinodul din 15 octombrie, are la bază ”jocurile politice” și ”ipocrizia” Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului.
Moscova a controlat biserica ortodoxă din Ucraina timp de 332 de ani, începând din 1686.
Ruperea Bisericii Ortodoxe Ruse de Patriarhia Ecumenică este mișcarea cu cele mai profunde implicații politice în rândul popoarelor ortodoxe după Marea Schismă din 1054. Biserica Ortodoxă Rusă numără aproape jumătate dintre creștin-ortodocșii din întreaga lume.
Biserica dependentă de Patriarhul Moscovei, Kiril, este cea mai importantă comunitate religioasă din Ucraina, ca număr de parohii, dar un număr în creștere de ucraineni se declară fideli Patriarhatului Kievului. Potrivit unui sondaj din 2015, 44% dintre ucraineni se identifică drept credincioși ai Patriarhiei Kievului și doar 21% ai bisericii subordonate Patriarhiei Moscovei.
Adeseori tensionate, relațiile dintre cele două biserici au fost exacerbate odată cu criza ruso-ucraineană marcată de anexarea Crimeei de către Rusia în martie 2014 și urmată apoi de conflictul din estul separatist pro-rus al Ucrainei, soldat cu peste 10.000 de morți.
Patriarhia de la Constantinopol a decis, de asemenea, să-i reimpună în mod canonic pe cei doi conducători ai bisericilor schismatice din Ucraina, Filaret Denisenko și Makari Malatici, precum și pe cei care le vor urma în funcție. Ambii sunt considerați nedemni să fie clerici ortodocși de către Moscova după ce au dezertat de sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Anunțul făcut de Constantinopol a fost aspru criticat de Biserica Ortodoxă Rusă, pe care l-a numit „legalizarea schismei”.
"Acțiunile Constantinopolului traversează linia roșie și dau o lovitură catastrofală unității Ortodoxiei mondiale", a spus Aleksandr Volkov, purtătorul de cuvânt al Patriarhului Kirill, șeful bisericii ruse.
Vladimir Legoyda, care conduce departamentul de relații publice al Bisericii, a numit deciziile Constantinopolului „anticanonice" și „ o încercare de a distruge fundamentul ordinii canonice ortodoxe". El a adăugat că reacția la mișcarea Constantinopolului va fi discutată de Sinodul Bisericii Ortodoxe a Rusiei lunea viitoare.
Petro Poroșenko, este președintele Ucrainei care a făcut din crearea unei biserici ortodoxe autocefale parte a platformei sale electorale,și a promis că Kievul va respecta alegerea poporului, dacă ar vrea să rămână parte a bisericii din Moscova.
Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol este considerată "prima între egali" în ceea ce privește bisericile ortodoxe din întreaga lume datorită semnificației sale istorice. Deciziile sale nu sunt obligatorii pentru alte biserici. Biserica Ortodoxă Rusă este un rival al Constantinopolului pentru influența dintre credincioșii ortodocși. Există câteva biserici recunoscute de Moscova, dar nu și de Constantinopol, și viceversa.
