Pe aceeași temă
Cazul celor doi inculpați din dosarul fraudării referendumului de demitere a șefului statului, care și-au recunoscut vina, va fi judecat vineri la Înalta Curte de Casație și Justiție, informeaza Agerpres.
La termenul din 10 ianuarie, magistrații i-au întrebat pe cei 75 de inculpați, inclusiv pe vicepremierul Liviu Dragnea, judecat pentru fraudarea referendumului, dacă își recunosc vinovăția. Doar doi au răspuns afirmativ, prin intermediul avocaților lor, și anume Marius și Simona Preduț, ei putând beneficia astfel de reducerea pedepselor cu o treime.
Soții Preduț nu au fost prezenți în sala de judecată, dar au depus prin apărătorii lor declarații notariale.
Marius și Simona Preduț au fost membri în Biroul Electoral al Secției de votare 105 din orașul Piatra Olt, ei fiind acuzați de săvârșirea infracțiunilor de falsificare prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot.
Tot la ultimul termen, judecătorii au respins două solicitări depuse anterior de Liviu Dragnea prin care acesta cerea retrimiterea dosarului la DNA pentru refacerea urmăririi penale și separarea cazului său de cel al celorlalți 74 de inculpați.
Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.
În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
"Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale", arată DNA.
În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, mai precizează DNA.
