CCR amână pentru a patra oară dezbaterea asupra modificărilor aduse Codurilor penale

Dora Vulcan | 26.06.2019

CCR a amânat pentru a patra oară dezbaterea sesizărilor făcute de PNL și USR și de președintele Iohannis împotriva modificărilor aduse de coaliția PSD-ALDE-UDMR Codului penal și Codului de procedură penală

Pe aceeași temă

Noul termen a fost stabilit pentru săptămâna viitoare, pe 4 iulie.

CCR trebuia să ia miercuri în discuție sesizările făcute de Opoziție și de președintele Iohannis la modificările făcute Codului penal și celui de procedură penală de coaliția PSD-ALDE, susținută de UDMR.

Printre cele mai controversate modificări aduse în Parlament celor două coduri se numără micșorarea termenelor de prescripție și abrogarea articolului referitor la neglijența în serviciu.

Sesizările depuse de PNL, USR și președintele Klaus Iohannis vizează Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, dar şi Legea pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, scrie HotNews.ro

Traseul proiectelor de modificare a Codurilor penale

Camera Deputaților a adoptat în 24 aprilie, ca for decizional, proiectele pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală. Proiectele au ajuns la vot în Cameră după ce Comisia Iordache a dat raport favorabil, în mare viteză. Cele două legi, precum și proiectul de modificare a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție au fost atacate la Curtea Constituțională de către președintele Klaus Iohannis.

Modificarea Codurilor penale a reintrat în procedura parlamentară după ce PSD a eșuat în demersul de adoptare prin ordonanță de urgență, acesta fiind unul dintre motivele schimbării din funcție a lui Tudorel Toader.

Comisia Iordache a adoptat în mare viteză raportul pe cele două proiecte de modificare a Codului Penal și a Codului de procedură penală. Teoretic, este vorba de modificari cerute de Curtea Constituţională. Opoziția acuză că toate modificările au fost făcute pentru a-l scăpa pe Liviu Dragnea de închisoare.

Printre modificările la Codul penal se numără abrogarea unuia dintre articolele de lege în baza cărora liderul PSD a fost condamnat în primă instanță, reducerea termenelor de prescripție și de denunț și abrogarea articolului privind neglijența în funcție.

Alte amendamente controversate, declarate însă constituționale, vizează interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale şi a judecării, dar şi obligaţia ca reţinutului să i se dea, la cerere, întregul material probator. De asemenea, un denunţător poate beneficia de reducerea limitei de pedeapsă doar dacă face denunțul în cel mult un an de la data la care a aflat despre săvârşirea infracţiunii.

În 10 mai, prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a transmis o scrisoare președintelui Klaus Iohannis, premierului Viorica Dăncilă și președinților celor două Camere ale Parlamentului, în care avertizează că CE va declanșa "fără întârziere" ”Rule of law Framework” (Cadrul UE pentru Statul de Drept)", procedură care precede activarea Articolului 7, dacă intră în vigoare modificările aduse Codurilor penale.

Cele mai controversate modificări adoptate de Parlament:

  • Reducerea termenelor de prescripţie a pedepselor. Termenele de prescripţie a răspunderii penale vor fi: 8 ani faţă de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; 6 ani în loc de 8 ani când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani.

  • Abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu.

  • Introducerea unui termen de un an în care se poate face un denunţ. "Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia", se menţionează în proiect.

  • Interzicerea, în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei, a comunicărilor publice şi a declaraţiilor publice, precum şi furnizarea altor informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca şi cum acestea ar fi vinovate, decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.

  • Articolul 13/2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție se abrogă. Ce prevedea acest articol: În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. Condamnarea lui Liviu Dragnea, în primă instanță, în dosarul angajărilor fictive s-a făcut și în baza acestui articol. Abrogarea influențează și termenele de prescripție, care scad semnificativ.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22