Pe aceeași temă
Legea comasarii alegerilor este neconstitutionala pentru ca organizarea simultana, in toamna, a alegerilor locale si a celor parlamentare ar insemna prelungirea fara motiv a mandatelor alesilor locali, ceea ce este ilegal - se arata in motivarea Curtii Constitutionale (CCR), data joi publicitatii.
Daca alegerile ar fi comasate, mandatele alesilor locali ar fi prelungite cu sase luni, or acest lucru este stipulat sa se intample doar in caz de calamitate, se mai arata in motivarea CCR.
Judecatorii Curtii Constitutionale au decis, in urma cu o saptamana, cu majoritate de voturi, ca Legea privind comasarea alegerilor locale si parlamentare in 2012 este neconstitutionala.
O sesizare in acest sens fusese depusa de Uniunea Social Liberala la CCR pe 22 decembrie 2011, iar pe 18 ianuarie, CCR a amanat dezbaterile pentru a doua oara, motivand ca trebuie sa ceara Guvernului detalii privind impactul financiar al aplicarii acestei legi, respectiv daca intr-adevar se economisesc 20 de milioane euro prin comasarea alegerilor.
Mandatele nu se pot prelungi decat in situatii exceptionale
Asadar, deși judecătorii Curții recunosc dreptul de prelungire prin lege organică a mandatelor aleșilor locali, ei atrag atenția că acest lucru este posibil numai în termenele stricte și limitative prevăzute de Constituție și de lege, adică ”starea de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav, situații care nu subzistă în cauză”.
Referindu-se la legea comasării, Curtea remarcă în acest caz încălcarea principiilor periodicității alegerilor și cel al neretroactivității legilor. Mai mult, CCR respinge precedentele invocate de guvern- alegerile comasate din 1992 și 2004- pe motiv că la acea dată ”nu subzistau regulile instituite ulterior de legislația în materie”.
De asemenea, comasarea alegerilor încalcă dreptul de a candida al cetățenilor, nu se justifică din punct de vedere al economiilor la buget și nici prelungirea mandatelor aleșilor locali în lipsa unei situații de urganță, de genul unei calamități naturale sau stări de război, a mai apreciat Curtea Constituțională.
Comasarea alegerilor complica procesul de vot
Magistrații CCR apreciaza totodata ca simultaneitatea alegerilor complica procesul de vot, iar acest lucru lezeaza dreptul la vot al cetatenilor.
"Prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senatului și a celor pentru administrațiile publice locale cetățenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă - exprimarea opțiunii pe șase buletine de vot - ceea ce va presupune creșterea exponențială a timpului necesar votării pentru fiecare cetățean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele trei urne", mentioneaza Curtea.
Judecătorii apreciază că, prin complexitatea operațiunilor de vot, se poate ajunge la excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voința lor, nu vor reuși să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului până la închiderea urnelor și recomandă ca procedura de vot să rămână cât mai simplă.
Se incalca dreptul cetateanului de a fi ales
CCR mai arata că organizarea la aceeași dată a alegerilor locale și parlamentare poate determina încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de articolul 37 din Constituție. "Există situații în care un candidat care nu a câștigat un mandat de ales local să-și exprime dorința dea participa la alegerile naționale pentru un mandat de parlamentar, lucru perfect posibil, dar numai în cazul unor alegeri care să desfășoară la date diferite", noteaza motivatia CCR.
Economiile ce ar rezulta din simultaneitatea alegerilor nu justifica comasarea
În legătură cu argumentuil Guvernului potrivit căruia comasarea ar duce la economisirea fondurilor publice destinate organizării alegerilor, Curtea recunoaște "necesitatea măsurilor de reducere a cheltuielilor într-un context de criză economică", dar crede că acestea "nu se pot constitui în argumente care să susțină, în orice condiții, restrângeri ale exercițiului unor drepturi sau libertăți sau care să susțină măsuri de natură a afecta principii fundamentale ale statului de drept".
Se încalcă raporturile constituționale între Guvern și Parlament
Nici modul prin care executivul intenționa să retraseze colegiile uninominale nu este considerat constituțional de către judecători, pe motiv că Guvernul reglementează anumite chestiuni care intră în competența Parlamentului. Mai exact, magistrații precizează că forul legislativ este cel care decide asupra componenței și formei de funcționare a comisiilor parlamentare care trasează colegiile si nu Guvernul.
