Pe aceeași temă
Decizia de constituționaliate a fost luată cu un scor suprinzător: 6-3. Potrivit surselor G4 media, au votat pentru declararea legii ca neconstituțională judecătorii Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga. Cel care pară să fi schimbat tabăra este judecătorul Mihai Busuioc.
Cei trei au făcut parte din grupul care în decembrie au părăsit sala de ședințe și au blocat luarea unei decizii. Din grup făcea parte și Mihai Busuioc care acum a votat pentru adoptarea respingerea sesizării ÎCCJ. Toți cei patru au fost numiți la CCR cu susținerea PSD.
De asemenea, CCR a respins cererile de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, formulate de șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, și de judecătorul CCR Gheorghe Stan.
Decizia de a respinge Europene a fost luată cu majoritatea previzibilă, de 5-4.
UPDATE Prim-ministrul Ilie Bolojan salută decizia Curții Constituționale în privința pensiilor ocupaționale ale magistraților. C
„Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească și reușim un pas mare spre echitate. Totodată, din acest moment vom face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, a declarat Bolojan.
Până ca legea să intre în vigoare, mai trebuie să fie modificat termenul de aplicare a legii, care acum este 1 ianuarie 2026, dar, date fiind amânările CCR, acest lucru nu mai este posibil. După ce va fi modificat acest aspect, mai departe, legea trebuie să fie promulgată de președintele Nicușor Dan și apoi publicată în Monitorul Oficial.
Proiectul de lege a fost atacat la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de judecătoarea Lia Savonea. La acel moment, ICCJ spunea că legea „discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu, încalcă standardele internaționale , încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale”.
ICCJ mai susține că legea „utilizează termeni neclari și prezintă lacune normative care o fac incompatibilă cu standardele de calitate și previzibilitate într-un stat de drept”.
Proiectul prevede că, odată ce intră în vigoare, începe perioada de tranziție de 15 ani până când magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani. Așadar, de la 1 ianuarie până la 31 decembrie 2026, magistrații vor putea să se pensioneze „după împlinirea vârstei de 49 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste”, arată proiectul de lege.
Apoi, în fiecare an până în 2042 vârsta de pensionare va crește cu câte un an.
Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în prima formă propusă de Guvernul Bolojan.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.
Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.
Prima dată, premierul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe legea privind pensiile magistraților în 1 septembrie.
