Pe aceeași temă
Curtea Constituţională a respins astăzi excepţia de neconstituţionalitate privind articolul 125 din Codul Penal şi Legea 27/2012, care anulează posibilitatea prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunile de omor. Astfel că torţionarii comunişti pot fi anchetaţi şi judecaţi de instanţă. Decizia are impact şi pe dosarele Revoluţiei, acestea nefiind lovite de prescripţie.
Specialiştii contactaţi de gândul au explicat că, dacă legea ar fi fost declarată neconstituţională, dosarele privind crimele comise la Revoluţie, dosarele mineriadelor şi dosarele torţionarilor vor fi îngropate definitiv. Astfel că torţionari precum Alexandru Vişinescu, Ion Ficior sau vinovaţii pentru cei peste 1.000 de morţi de la Revoluţie vor scăpa de anchete, de trimiterea în judecată şi eventuale condamnări. Excepţia care pune în pericol aceste dosare a fost ridicată de Nicolae Trebuian, un condamnat de drept comun.
"Faptele de crimă nu sunt prescriptibile, nici răspunderea penală, nici executarea pedepsei", a explicat preşedintele CCR, judecătorul Augustin Zegrean.
În România, Legea 27/2012, care a modificat Codul Penal şi a introdus imprescriptibilitatea, a fost atacată de Nicolae Trebuian, condamnat în 2000 la şase ani de închisoare pentru complicitate la tentativă de omor. După ce a fost încarcerat, instanţele i-au aprobat o întrerupere a executării pedepsei de trei luni. În acest timp, Trebuian a dispărut.
Bărbatul a formulat o contestaţie la executarea pedepsei susţinând că a fost prins după ce a intervenit prescripţia executării pedepsei primite. Instanţa a respins contestaţia, dar a admis excepţia de neconstituţionalitate.
Nicolae Trebuian a contestat Legea 27/2012 pentru că el a fost condamnat anterior anului 2012 şi, practic, conform legilor din 2000, executarea pedepsei în cazul său ar fi trebuit prescrisă. Ulterior, însă, a intervenit legea din 2012 care elimină această posibilitate. Prin urmare, Trebuian a susţinut că legea din 2012 încalcă principiul neretroactivităţii în dreptul penal, argumentaţie cu care Curtea de Apel a fost de acord.
„Opinia Curţii de Apel privind excepţia de neconstituţionalitate invocată este că prevederile art. 125 CP care extind imprescriptibilitatea şi la infracţiunile de omor şi la cele intenţionate urmate de moartea victimei, al căror termen de prescripţie a executării nu s-a împlinit la intrarea în vigoare a legii nr 27/2012, sunt neconstituţionale pentru argumentele susţinute de către condamnat, în sensul că aceasta încalcă principiul neretroactivităţii legii statuat în art. 15 alin. 2 din Constituţia României, care prevede că <<legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile>>”
Ce efect ar avea declararea neconstituţională a articolului 125 din Codul Penal
Astfel, Legea 27/2012 aplicată în dosarul Revoluţiei făcea posibilă anchetarea, trimiterea în judecată şi condamnarea vinovaţilor din dosarul Revoluţiei fără să existe posibilitatea prescripţiei. Aceeaşi situaţie se aplică şi în cazul dosarelor care privesc Mineriadele din anii `90.
Experţii consultaţi de gândul, judecători şi procurori, au explicat că declararea neconstituţională a articolului 125 din Codul Penal, respectiv a legii 27/2012, ar avea ca efect direct şi închiderea dosarelor torţionarilor Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior. De asemenea, ar face inutilă şi cercetarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a celorlalţi 33 de torţionari aflaţi în viaţă descoperiţi de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului.
Sesizările trimise de IICMER la Parchet pe numele torţionarilor Vişinescu şi Ficior au la bază exact prevederile din Legea 27/2012 care înlătură prescripţia în cazul unor fapte precum cele comise de cei doi torţionari. În cazul Vişinescu, Parchetul General a început urmărirea penală pentru genocid.
Pentru infracţiunea de genocid, prin Legea 27/2012, textul a fost modificat astfel încât pentru această infracţiune să nu intervină prescripţia indiferent de ”date la care faptele au fost comise”. Dacă legea este declarată neconstituţională, această sintagmă dispare din codul penal, iar faptele lui Vişinescu ar putea fi considerate prescrise.
O decizie de neconstituţionalitate pe articolul din Legea 125 ar duce şi la închiderea definitivă a dosarelor Revoluţiei şi a dosarelor Mineriadelor.
CEDO: Infracţiunile precum cele ale torţionarilor comunişti nu se pot prescrie
În expunerea de motive a Legii 27/2012, care este acum contestată la Curtea Constituţională a României, iniţiatorii au explicat că prelungirea sau eliminarea prescripţiei pentru omor a fost analizată şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. CEDO a constatat că prelungirea sau eliminarea prescripţiei nu încalcă principiul neretroactivităţii.
”Retroactivitatea este interzisă sub două aspecte: 1. să nu pedepseşti astăzi pe cineva pentru o faptă care nu era infracţiune şi nu era pedepsită la data când a fost comisă; şi 2. să nu aplici unei PERSOANE o pedeapsă mai mare decât cea prevazută de lege la data comiterii infracţiunii. Or, prezentul proiect nu introduce acum infracţiunea de omor (omorul a fost mereu o infracţiune pedepsită de lege) şi nici nu măreşte sau agravează pedeapsa pentru omor. Aceasta este şi motivarea Curţii Europene pentru Drepturile Omului, care a decis că principiul neretroactivităţii nu se încalcă prin prelungirea sau eliminarea prescripţiei”, se arată în expunerea de motive a legii 27/2012
Este vorba de cazul Cazul Coëme and Others c. Belgia, în care CEDO a luat o decizie în anul 2000, prin care a statuat că prelungirea prescripţiei în cazul în care pentru o anume infracţiune nu a fost depăşit termenul de prescripţie este legală.
Sursa: gandul.info.
