Pe aceeași temă
Plafonul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile „face parte din măsura privind reforma sistemului public de pensii. Această măsură prevede adoptarea unei noi legi privind sistemul de pensii", care „să înlocuiască actuala lege a pensiilor (Legea 127/2019)”, au declarat vineri surse din cadrul Executivului comunitar.
„Anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului României precizează că «Un scop al noii legi trebuie să fie menţinerea cheltuielilor totale cu pensiile publice (inclusiv toate schemele existente de pensii publice) stabile pe termen lung (2022-2070) la 9,4% din PIB»”, au precizat sursele citate.
Ele reamintesc că aprobarea PNRR-ului României „stipulează jaloanele şi ţintele, obligatorii din punct de vedere juridic, legate de diferite reforme şi investiţii pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a primi plăţile corespunzătoare”.
Sursele au mai spus că, potrivit Anexei la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a PNRR-ului României, data limită pentru noua lege a pensiilor este primul trimestru din 2023, urmând ca evaluarea îndeplinirii acestui jalon să fie realizată de Comisie în contextul solicitării celei de-a patra cereri de plată.
Sursele Comisiei precizează de asemenea că „un jalon special, care are ca termen limită sfârşitul acestui an, este legat de revizuirea pensiilor speciale, care includ şi pensiile militare”. „Acest lucru este parte a reformei generale a sistemului public de pensii, care este un element-cheie al PNRR-ului României. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestui jalon va fi evaluată în contextul celei de-a treia cereri de plată”, conform surselor de la Bruxelles.
La sfârşitul lunii octombrie, premierul Nicolae Ciucă a declarat că, în urma unor discuţii avute la Bruxelles, s-a ajuns la concluzia că este nevoie să fie făcute „ajustări” la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), arătând că nu există timp de renegociere, pentru că ar însemna o pierdere de timp şi de resurse.
El a spus de asemenea că s-a discutat de „principiu” despre plafonul de 9,4% din PIB asumat prin PNRR pentru pensii.
„Am convenit cu doamna preşedintă (Ursula von der Leyen, preşedinta CE - n.r.) ca acest indicator să poată fi înlocuit cu indicatori de disciplină fiscală, având la bază studiul Băncii Mondiale, iar detaliile tehnice legate de modalitatea în care se va proceda vor fi stabilite la nivelul comisiilor de specialitate”, a afirmat premierul.
Duminică, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că pe 31 decembrie se va închide discuţia pe subiectul pensiilor speciale printr-un proiect de lege iniţiat de Ministerul Muncii, aprobat de Guvern şi transmis spre adoptare în Parlament, subliniind că reforma pensiilor asumată prin PNRR nu se va face printr-o ordonanţă de urgenţă.
