Pe aceeași temă
Serban Valeca (foto), ministrul Cercetarii, a schimbat din temelii componenta a patru institutii esentiale in domeniu: au fost scosi toti cercetatorii romani de la universitati straine, au fost scosi multi reprezentanti ai marilor universitati romanesti, iar in noile consilii si-au gasit locul un cercetat penal, un consilier local PSD, sindicalisti si sinecuristi din diverse academii.
O zi mai tarziu, acelasi ministru a instituit un embargo pentru evaluatori straini si a impus utilizarea aproape exclusiva a evaluatorilor romani in proiectele de cercetare in valoare de 873 de milioane de lei, conform HotNews.
Ad Astra se refera la cele patru consilii consultative care au un rol esential in cercetarea din Romania: Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI), Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare (CCCDI), Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS) și Consiliul Național pentru Transfer Tehnologic și Inovare (CNTTI).
Facem apel la toți decidenții politici de a manifesta reținere în a efectua schimbări în componența consiliilor. Atunci când ele se impun, este nevoie de o justificare detaliată a motivelor care stau la baza lor. Drept urmare, cerem insistent ministrului Cercetării și Inovării să explice rațiunea pentru care a decis să modifice componența unor consilii constituite abia în toamna anului 2016, având un mandat de funcționare de patru ani, se arata in comunicatul asociatiei.
Observăm că noile consilii consultative ale MCI au fost completate fără a se ține cont de câteva elemente importante, definitorii pentru buna funcționare a acestora. De pildă, unele domenii sunt foarte slab sau nu sunt deloc reprezentate. De asemenea, se constată o prezență mai degrabă simbolică a celor mai importante universități. Luăm notă de considerentul unei mai bune acoperiri naționale, dar ne exprimăm consternarea că acesta devine singurul criteriu vizibil, în dauna celui ce vizează competența științifică. Niciunul dintre aceste considerente nu poate fi absolutizat în dauna totală a celuilalt. Dimpotrivă, în opinia noastră, un bun echilibru presupune o mai mare pondere acordată excelenței științifice a membrilor, nu reprezentativității teritoriale, mai arata cercetatorii reuniti in Asociatia Ad Astra.
"Sunt perfect anti-științifice"
Comunicatul citat critica si noua procedura de selectare a evaluatorilor proiectelor de cercetare, aratand ca noile prevederi impuse de Ministerul Cercetarii "sunt perfect anti-științifice și, după știința noastră, nu își găsesc echivalent niciunde în țările dezvoltate științific. Ne exprimăm dezacordul profund în privința acestor modificări și cerem păstrarea sistemului de selectie a evaluatorilor utilizat in perioada 2011-2016".
Considerăm că schimbarea nejustificată din temelii a organismelor consultative ale MCI, precum și impunerea evaluatorilor naționali, fără a avea acoperire în baza unor criterii științifice de excelență, constituie pași regretabili pe calea anulării practicilor și tendințelor pozitive din ultimii ani din cercetarea românească. În consecință, solicităm renunțarea la orice acțiuni legislative sau executive care pot avea ca efect anularea stabilității, predictibilității și internaționalizării sistemului românesc de cercetare", arata Ad Astra.
Comunicatul integral al Ad Astra:
Asociația „Ad Astra își exprimă dezacordul ferm cu privire la modificările recente ale organismelor consultative ale MCI și a regulamentelor lor de funcționare.
În data de 24.04.2017 au fost publicate în „Monitorul Oficial“, nr. 287/24.04.2017, ordinele Ministerului Cercetării şi Inovării (MCI) nr. 211/19.04.2017, 212/19.04.2017, 213/19.04.2017 și 214/19.04.2017, prin care se schimbă componența și regulamentele de funcționare ale consiliilor consultative de pe lângă MCI (numite la sfârșitul anului 2016, prin ordinele ministrului Educației Naționale și Cercetării Științifice 5693/02.11.2016, 5817/24.11.2016 și 5929/07.12.2016).
Chiar dacă sunt doar consultative, aceste consilii influențează în mare măsură modul de finanțare a cercetării românești, având un rol important în stabilirea liniilor directoare de politică a științei. De asemenea, MCI, prin Actul Adițional (la Contractul de finanțare pentru servicii de conducere programe și componente de program din cadrul Planului Național de Cercetare–Dezvoltare și Inovare) nr. 10/2017 din 27.03.2017, aduce modificări foarte importante la nivelul micro-managementului, schimbând regulile de selecție a evaluatorilor de proiecte.
A. Organismele consultative ale MCI
Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI), Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare (CCCDI), Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS) și Consiliul Național pentru Transfer Tehnologic și Inovare (CNTTI) au menirea de a emite opinii și judecăți în privința normelor de etică și deontologie, elaborării politicilor și strategiilor, coordonării și evaluării activității de cercetare științifică, monitorizării și evaluării în implementarea strategiilor naționale și a planurilor naționale și sectoriale în domeniul cercetării. Prin urmare, ele au nevoie de o garantare a independenței de gândire față de puterea politică. Aceasta presupune stabilitate, mandate și competențe clar definite, cât și reguli predictibile de înlocuire a membrilor. Din nefericire, aceste lucruri nu sunt statuate în legislația primară existentă. Considerăm că este esențial să fie introduse cât mai curând, în urma dezbaterii și obținerii unui acord politic larg.
Facem apel la toți decidenții politici de a manifesta reținere în a efectua schimbări în componența consiliilor. Atunci când ele se impun, este nevoie de o justificare detaliată a motivelor care stau la baza lor. Drept urmare, cerem insistent ministrului Cercetării și Inovării să explice rațiunea pentru care a decis să modifice componența unor consilii constituite abia în toamna anului 2016, având un mandat de funcționare de patru ani.
Observăm că noile consilii consultative ale MCI au fost completate fără a se ține cont de câteva elemente importante, definitorii pentru buna funcționare a acestora. De pildă, unele domenii sunt foarte slab sau nu sunt deloc reprezentate. De asemenea, se constată o prezență mai degrabă simbolică a celor mai importante universități. Luăm notă de considerentul unei mai bune acoperiri naționale, dar ne exprimăm consternarea că acesta devine singurul criteriu vizibil, în dauna celui ce vizează competența științifică. Niciunul dintre aceste considerente nu poate fi absolutizat în dauna totală a celuilalt. Dimpotrivă, în opinia noastră, un bun echilibru presupune o mai mare pondere acordată excelenței științifice a membrilor, nu reprezentativității teritoriale.
B. Selecția evaluatorilor
Articolul 4(3) al Actului adițional nr. 10/2017 din 27.03.2017 încheiat între MCI și UEFISCDI introduce în mod explicit și deliberat o preferință națională în privința evaluatorilor, precum și criterii ierarhice de selecție, în contradicție cu Strategia Națională de Cercetare-Dezvoltare-Inovare 2014-2020, care prevede ca obiectiv specific „Susţinerea aspiraţiei către excelenţă în cercetarea la frontiera cunoaşterii prin internaţionalizarea cercetării din România, evaluare internaţională […]”. Aceste prevederi noi sunt perfect anti-științifice și, după știința noastră, nu își găsesc echivalent niciunde în țările dezvoltate științific. Ne exprimăm dezacordul profund în privința acestor modificări și cerem păstrarea sistemului de selectie a evaluatorilor utilizat in perioada 2011-2016.
Considerăm că schimbarea nejustificată din temelii a organismelor consultative ale MCI, precum și impunerea evaluatorilor naționali, fără a avea acoperire în baza unor criterii științifice de excelență, constituie pași regretabili pe calea anulării practicilor și tendințelor pozitive din ultimii ani din cercetarea românească. În consecință, solicităm renunțarea la orice acțiuni legislative sau executive care pot avea ca efect anularea stabilității, predictibilității și internaționalizării sistemului românesc de cercetare.
