Pe aceeași temă
Preşedintele Traian Băsescu a cerut Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor să se ia în discuţie şi cazurile Victor Paul Dobre şi Laszlo Borbely când se discută cazul Alin Trăşculescu. Comisia juridică a Camerei a respins, luni, cererea preşedintelui Traian Băsescu, relateaza Mediafax.
Decizia a fost luată cu opt voturi împotriva cererii, un vot "pentru" şi o abţinere.
Traian Băsescu a precizat în scrisoarea trimisă preşedintelui Camerei Deputaţilor că având în vedere faptul că în momentul de faţă la Cameră este posibil să fie luat în discuţie solicitarea de ridicare a imunităţii parlamentare a lui Alin Trăşculescu să se găsească căile legale pentru a relua dezbaterea cu privire la cazurile foştilor miniştri Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre.
"Având în vedere faptul că în momentul de faţă la Camera Deputaţilor este posibil să luaţi în discuţie solicitarea de ridicare a imunităţii parlamentare a domnului deputat Alin Trăşculescu vă rog să găsiţi, cu respectarea legislaţiei şi a procedurilor parlamentare, căile legale pentru a relua dezbaterea cu privire la cele două solicitări ale Parchetului general de pe lângă ICCJ privind încuviinţarea începerii urmăririi penale faţă de domnii deputaţi (foşti miniştri) Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre, pentru a permite autorităţii judecătoreşti să-şi desfăşoare activitatea în absenţa oricăror influenţe sau obstrucţii", se menţionează în scrisoarea lui Băsescu.
El a mai arătat că în calitate de preşedinte al României şi în virtutea atribuţiei constituţionale de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice semnalează că în perspectiva noului raport de ţară (MCV) "orice încercare de blocare a activităţii autorităţii judecătoreşti va conduce la neîndeplinirea de către România a condiţionalităţilor asumate în cazul MCV cu consecinţe grave în planul reformei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei".
El a mai arătat că are convingerea că se vor face toate demersurile legale necesare astfel încât autorităţile judecătoreşti competente să-şi deruleze în continuare activitatea de cercetare.
Toader a spus că solicitarea a fost trimisă Comisiei Juridice, pentru un punct de vedere.
Camera Deputaţilor a respins, în 11 septembrie, solicitările de aprobare a începerii urmăririi penale împotriva foştilor miniştri Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre.
Astfel, în cazul lui Victor Paul Dobre s-au înregistrat 47 de voturi "pentru" ridicarea imunităţii şi 183 de voturi "împotrivă".
Pentru ridicarea imunităţii lui Laszlo Borbely s-au înregistrat 53 de voturi "pentru" şi 181 de voturi "împotrivă".
În 14 septembrie, preşedintele Băsescu a făcut o vizită la Bruxelles, în cursul căreia a avut întâlniri cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, precum şi cu comisarul european pe Justiţie, Viviane Reding. Într-o conferinţă de presă susţinută atunci la Bruxelles, preşedintele Traian Băsescu declara că subiectul legat de neridicarea imunităţii parlamentare a doi foşti miniştri a fost amintit la întâlnirile de la Bruxelles şi menţiona că va avea o discuţie cu premierul Victor Ponta pe această chestiune.
La începutul lunii aprilie, DNA a sesizat procurorul general să solicite Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor pentru obţinerea cererii de urmărire penale faţă de Borbely Laszlo, deputat şi ministru al Mediului, pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi fals în declaraţiile de avere, în formă continuată.
Camerei Deputaţilor a decis, în mai, retrimiterea la Comisia juridică a raportului privind cererea de începere a urmării penale a lui Laszlo Borbely, pentru întocmirea unui raport suplimentar. Liderul grupului UDMR, Mate Andras Levente, a solicitat acest lucru pe motiv că parlamentarii PSD erau în grevă parlamentară atunci când s-a elaborat raportul, în aprilie, decizia fiind luată cu numai şapte membri ai comisiei.
În 10 august, Parchetul ÎCCJ a cerut Camerei Deputaţilor avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administraţiei Victor Paul Dobre, care, alături de secretarul de stat Ioan Căbulea, au înaintat Curţii Constituţionale o adresă prin care precizau că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători.
