Pe aceeași temă
Joi expiră termenul limită la care premierul desemnat al Republicii Moldova, Iurie Leancă, trebuie să ceară votul de încredere al parlamentului pentru componenţa cabinetului de miniştri şi programul de activitate al viitorului executiv, dar negocierile nu au fost finalizate, cel puţin după cum declară liderii politici. Mai mult decât atât, partenerii de dialog vorbesc în continuare despre lipsa de încredere reciprocă, iar reprezentanţii Partidului Liberal Democrat (PLDM), al cărui prim-vicepreşedinte este Leancă, au anunţat luni un blocaj în discuţii.
Discuţiile pentru crearea unei noi majorităţi parlamentare care ar vota Guvernul sunt purtate de PLDM (centru-dreapta), al fostului premier Vlad Filat, Partidul Democrat (PDM, centru-stânga), condus de fostul preşedinte al Parlamentului Marian Lupu, şi de o parte din deputaţii liberali (dreapta), în timp ce conducerea acestui partid şi o parte din fracţiunea parlamentară au anunţat că nu vor susţine Guvernul Leancă.
Negocierile au început săptămâna trecută şi sunt purtate pe două direcţii - semnarea unui Acord pentru constituirea unei noi coaliţii majoritare şi componenţa şi programul viitorului Guvern. Se pare că discuţiile trenează pe marginea celui de-al doilea subiect, iar din declaraţiile negociatorilor reiese că există divergenţe în ce priveşte Centrul Naţional Anticorupţie, Servicul Vamal şi Serviciul Fiscal. Activitatea acestor instituţii a provocat critici până acum, partidele din fosta Alianţă pentru Integrare Europeană (AIE) acuzându-se reciproc că le-au politizat.
Luni, după o nouă rundă de discuţii, reprezentanţii PLDM au vorbit de un 'blocaj' în negocieri şi au solicitat o pauză, iar după aceea nu au mai avut loc discuţii, cel puţin unele despre care să aibă cunoştinţă presa. Totuşi, fostul premier şi liderul PLDM Vlad Filat a declarat marţi că a purtat discuţii cu Marian Lupu, dar atât el, cât şi reprezentanţii PDM evită să spună dacă vor reuşi până joi formarea unei noi majorităţi parlamentare care să voteze Guvernul.
Negocierile se desfăşoară într-un context politic dificil, după ce în ultima lună au avut loc mai multe evenimente care au aprofundat criza deja existentă. Negocierile actuale sunt de fapt a doua etapă de discuţii după demiterea Guvernului Filat, la 5 martie. Prima a început în luna aprilie, când preşedintele Nicolae Timofti îl desemnase tot pe Filat să formeze noua echipă guvernamentală. Votul de învestitură urma să aibă loc la 25 aprilie. La 22 aprilie partidele vorbeau despre atingerea unui consens şi despre prefigurarea noii alianţe. În aceeaşi zi însă, Curtea Constituţională a decis că Filat nu mai poate candida pentru un nou mandat de premier şi l-a obligat pe preşedintele Timofti să numească şi un alt prim-ministru interimar în locul lui Filat, deoarece Guvernul condus de acesta a fost demis pentru suspiciuni de corupţie şi abuz de putere. PLDM a lăsat să se înţeleagă că în spatele acestei hotărâri ar fi stat deputatul PDM Vlad Plahotniuc, un influent politician şi om de afaceri. Astfel, la 25 aprilie, când urma să fie învestit Guvernul, deputaţii PLDM şi cei din opoziţia comunistă l-au demis pe Marian Lupu din funcţia de preşedinte al parlamentului, iar o săptămână mai târziu au votat mai multe legi şi hotărâri, dintre care unele păreau a fi îndreptate împotriva Partidului Democrat. Printre acestea ar fi modificarea sistemului electoral, demiterea procurorului general, reducerea inamovibilităţii judecătorilor Curţii Constituţionale, trecerea Centrului Naţional Anticorupţie din subordinea parlamentului în cea a guvernului. O parte din aceste acte au fost ulterior anulate de Curtea Constituţională.
Între timp a avut loc şi o sciziune în rândurile Partidului Liberal, fostă componentă a AIE. Astfel, şapte din cei 12 deputaţi participă la negocieri şi la formarea noului Guvern, în timp ce ceilalţi cinci, din care face parte şi conducerea partidului, au anunţat că nu vor vota şi că ar putea trece în opoziţie.
La 15 mai, Nicolae Timofti l-a desemnat pe premierul interimar şi ministrul afacerilor externe şi integrării europene Iurie Leancă să formeze noul guvern, iar termenul limită expiră joi. Dacă parlamentul nu va vota joi Guvernul, mai sunt la dispoziţie 45 de zile pentru noi încercări. Dacă nu va reuşi în acest termen, legislativul urmează să fie dizolvat de preşedintele Nicolae Timofti, care va anunţa şi alegeri parlamentare anticipate.
Mai mulţi analişti de la Chişinău sunt sceptici că partidele din fosta AIE vor ajunge la un numitor comun, opinând că în toamnă vor fi organizate alegerile anticipate.
Până atunci, Republica Moldova riscă să fie condusă de un guvern demisionar şi un prim-ministru interimar, cu împuterniciri reduse, un parlament fără preşedinte şi fără o majoritate parlamentară clară şi de un şef al statului care nu are prea multe prerogative, Republica Moldova fiind ţară parlamentară. Ultimele sondaje de opinie arată o creştere semnificativă a ratingului Partidului Comuniştilor de stânga, formaţiune care a mai fost la guvernare în perioada 2001-2009. Opţiunile electoratului s-au schimbat în urma crizei politice care s-a aprofundat vizibil de la începutul acestui an, care influenţează negativ şi procesul de integrare europeană, acesta fiind principalul obiectiv al actualului Guvern dar şi al tuturor partidelor care au făcut parte din AIE. Autorităţile de la Chişinău vorbeau anterior despre semnarea Acordului de asociere la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din luna noiembrie, dar acum există riscul ca acest document nici să nu fie parafat în acest an.
Guvernul de la Chişinău condus de Vlad Filat a fost demis prin moţiune de cenzură la 5 martie, în urma unei crize din interiorul AIE. Aceasta a început în luna ianuarie, după ce s-a aflat despre un accident de vânătoare, în care a fost omorât accidental un om şi la care au participat şi demnitari de stat, care au încercat să muşamalizeze cazul. Au urmat mai multe demiteri şi demisii, iar la 13 februarie Filat a denunţat acordul de constituire a AIE.
Sursa: AGERPRES
