Pe aceeași temă
Cioloş a spus că nu dă vina nici pe Vasile Dîncu şi nici pe funcţionarii din Ministerul Dezvoltării, deşi "s-ar fi aşteptat la mai multă performanţă" din partea instituţiei. Premierul a explicat şi că a întâmpinat "rezistenţă din sistem", însă principala problemă a fost că Parlamentul nu a reacţionat la propunerile făcute în primăvară, conform News.ro.
"De ce nu am mers noi mai departe, pentru că în luna mai, când am lansat acea dezbatere publică pe elementele cheie de reformă a administraţiei publice aşteptam susţinere din partea Parlamentului ca un pachet legislativ să poată să fie votat şi am prezentat chiar mai multe scenarii legate de mecanismul de depolitizare a administraţiei, pentru că aici este elementul cheie", a spus premierul.
Întrebat dacă s-ar fi aşteptat la un răspuns afirmativ din partea partidelor şi a Parlamentului, Cioloş a confirmat, explicând că, odată cu numirea în funcţie a Guvernului, majoritatea liderilor politici au declarat că îl susţin în acest proiect.
"Când am prezentat, au spus «da, dar nu în felul ăsta, trebuie să ne gândim». Era clar că nu o să treacă", a precizat el.
Grade diferite de politizare a administraţiei
Premierul Dacian Cioloş a prezentat, în aprilie, în Parlament, trei "scenarii" privind profesionalizarea şi transparentizarea administraţiei publice, unul reprezentând un "status quo îmbunătăţit", iar celelalte două vizând grade diferite de politizare a administraţiei, însă numai cu numiri efectuate din rândul unui corp profesionist de funcţionari.
"Avem nevoie mai ales de o transparentizare şi clarificare a relaţiei nivelului politic decizional şi administraţia publică. Ne dorim o definire a unui mod de funcţionare clar a administraţiei prin eliminarea excepţiilor şi a derogărilor de la reguli care fac imprevizibile de cele mai multe ori deciziile", a spus Cioloş.
Premierul a explicat că depolitizarea nu trebuie făcută prin "eliminarea" sau scăderea rolului politic, care este "determinant" în administraţie, ci prin transparentizare şi profesionalizare.
"Principalul obiectiv pe care ni-l propunem este să eliminăm arbitrariul în această relaţie, a nivelului politic cu nivelul executiv al administraţiei şi o claritate mai mare. Aceasta presupune programe de guvernare care să fie coerente, apoi mecanisme de aplicare care să fie asumate şi transparente la nivelul Guvernului şi administraţiei publice", a explicat premierul.
Trei "scenarii"
Acesta a propus trei "scenarii" de schimbare a actualului sistem privind relaţia dintre nivelul politic şi eşalonul doi şi trei din administraţie.
Primul scenariu presupune integrarea prefecţilor şi subprefecţilor în categoria demnitarilor, legându-i astfel de nivelul executiv central.
"Asta ar însemna că prefecţii şi subprefecţii, împreună cu miniştrii şi secretarii de stat, vin împreună cu Guvernul, pleacă împreună cu Guvernul şi îşi asumă împreună programul de guvernare şi aplicarea lui, atât la nivel de Guvern, central, cât şi la nivel teritorial", a explicat premierul.
Dacian Cioloş a spus că acest sistem ar presupune introducerea însă a unei noi categorii, care să asigure un soi de permanenţă în funcţie. Este vorba despre o categorie de "secretari generali" ai prefecturilor, care să aibă statut de înalţi funcţionari publici, numiţi strict pe criterii de competenţă şi fără legătură cu mediul politic.
În administraţia publică centrală, sub nivelul secretarilor de stat, structurile ar trebui populate doar pe profesionişti, însă prin intermediul unei "comisii de recrutare", care să vină în faţa responsabililor cu o "listă scurtă" de câteva nume, urmând ca demnitarii să facă numirea finală.
"În felul acesta avem atât recrutarea pe baze profesioniste, cât şi luăm în considerare şi compatibilitatea între demnitarul care va lucra cu acel înalt funcţionar public, care va avea un cuvânt de spus", a spus Cioloş.
Al doilea scenariu "este puţin mai provocator", a spus premierul, afirmând că numirile politice ar trebui "coborâte" sub nivelul prefecţilor, însă acestea nu pot fi făcute decât din rândul corpului funcţionarilor profesionişti.
"Ar presupune o integrare a realităţii de facto în modul în care se face recrutarea pe posturi de conducere, dar cu introducerea unor reguli clare, transparente şi obiective în acest proces. Ar însemna coborârea numirilor la nivel politic sau asumate de partidul care vine la guvernare nu doar la nivelul miniştrilor, secretarilor de stat şi prefecţilor, dar şi directorilor regionali, de agenţii şi de deconcentrate", a spus premierul.
"Rezerva de cadre"
Şefii de deconcentrate şi de agenţii ar urma să "vină şi să plece odată cu Guvernul", iar întregul aparat îşi asumă în acest fel aplicarea programului de guvernare.
În momentul în care partidul care i-a adus la guvernare pleacă, funcţionarii rămân în "rezerva de cadre", dar trebuie să îşi continue procesul de formare profesională, inclusiv prin examene periodice, dar pot, din afara funcţiei, să sprijine partidele politice, inclusiv prin propuneri privind programele de guvernare.
"Principalul avantaj este că prin această coborâre a nivelului de poltiizare practic profesionalizăm şi partidele politice", a spus Cioloş.
Al treilea scenariu a fost numit de Cioloş "un status quo îmbunătăţit", în ideea că legislaţia actuală rămâne în vigoare în privinţa nivelului politic, însă numirile efective pot fi făcute doar din funcţionari profesionişti.
"Aplicarea efectivă a legislaţiei actuale, care ar presupune că exercitări temporare ale unor funcţii de conducere ar fi eliminate şi am merge pe o întărire a corpului de înalţi funcţionari publici, (...) strict pe criterii de competenţă", a spus prim-ministrul.
