CJUE decide azi dacă doi homosexuali pot fi recunoscuți ca soț și soție în România

Decizia CJUE are implicații interne în condițiile în care, cazul se află de mai mulți ani și pe rolul Curții Constituționale a României. Judecătorii CCR au amânat de mai multe ori un verdict, în contextul în care, pe de altă parte, au avizat favorabil propunerea de revizuire a Constituției în sensul redefinirii familiei ca uniune între un bărbat și o femeie, scrie HotNews.ro

Adrian Coman și americanul Robert Claibourn Hamilton cer recunoasterea căsătoriei lor in România, căsătorie oficializata la Bruxelles în 2010. Dacă instanța se pronunță în foavoarea lor, impactul va fi considerabil pentru România, dar și pentru țările din spațiul UE care nu au recunoscut căsătoria între persoanele de același sex.

Cei doi au contestat și la Curtea Constitțională a României prevederea din Codul Civil care împiedică recunoașterea căsătoriilor persoanelor de același sex încheiate în străinătate. După mai multe termene, CCR a decis sa solicite un punct de vedere al Curtii Europene de Justitie în acest caz.

Constituția României nu interzice în prezent căsătoriile între persoane de același sex. Astfel, articolul 48, alin 1 din Legea fundamentală spune că ”Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”. Prevederile sunt însă completate de Codul Civil care stabiliește explicit că este vorba despre uniunea între bărbat și femeie: ”Căsătoria se încheie între bărbat şi femeie prin consimţământul personal şi liber al acestora” (art. 271).

În toamna lui 2016, în plină campanie pentru alegerile legislative, majoritatea partidelor au semnat un acord de susținere a inițiativei cetățenești de revizuire a Constituției în sensul preluării definiției din Codul civil și în Legea fundamentală. Inițiativa a fost promovată de Coaliția pentru Familie și se află încă în procedură legislativă. CCR a avizat favorabil proiectul, însă avizul vizează respectarea procedurii de revizuire și nu conținutul efectiv al acesteia. După o eventuală adoptarea a inițiativei de către Parlament, aceasta trebuie să fie supusă votului în cadrul unui referendum național.