Pe aceeași temă
Tribunalul Bucuresti a dat vineri, vineri, 5 decembrie, prima decizie cu privire la colaborarea cu Securitatea, care este negativa. Instanta a hotarit ca Dan Trancota, liderul PIN, cunoscut sub numele de cod "Dobrin", nu a fost colaborator al Securitatii pentru ca faptele sale nu au adus atingere "normelor de bun simt" si "dreptului la o viata privata". Trancota a avut angajament cu Securitatea, careia ii furniza informatii despre cei pe care ii avea in observatie. Judecatorii mai considera ca jurnalistii nu ar trebui sa aiba acces la dosarele celor acuzati de colaborare cu Securitatea, ci doar la deciziile instantelor.
Tribunalul Bucuresti a hotarit ca Dan Trancota, lider PIN, nu a colaborat cu Securitatea, neincalcind drepturile celor pe care i-a urmarit. Este raspunsul formulat la solicitarea CNSAS de constatare a calitatii acestuia de colaborator.
Dan Trancota a semnat, in 17 iunie 1979, un angajament de colaborare cu Inspectoratul Judetean de Securitate Mehedinti, si isi semna notele informative cu numele conspirativ "Dobrin". El avea sarcina sa supravegheze profesori, medici si o familie apartinind unei secte religioase si sa furnizeze Securitatii informatii despre toti acestia.
Decizia Tribunalului, asa cum reiese din motivarea judecatorului Sorin Vasilescu, presedintele Sectiei Contencios Administrativ si Fiscal a Tribunalului Bucuresti, sustine ca fapta lui Troanca este "reprobabila", dar justificabila prin "situatia politica-sociala a vremii".
"Intr-adevar atitudinea piritului de acceptare a colaborarii cu o astfel de autoritate, precum si activitatile desfasurate de acesta sunt reprobabile si pot fi considerate in neconcordanta cu normele de bun simt si cele privind dreptul la o viata privata si intima. Dar se pune intrebarea, retorica bineinteles, daca exista in aceea perioada recunoasterea unui astfel de drept sau unor norme de bun simt. Raspunsul este de la sine inteles avind in vedere definitia unui stat dictatorial si totalitar cum a fost Romania in perioada 1945-1989", apreciaza judecatorul, citat de Mediafax.
Circumstantele atenuante gasite de judecatori continua astfel:
"Intr-o societate in care se traieste permanent cu teama faţa de concetatean, teama indusa de autoritatile statului, nu se poate vorbi decit despre bunul plac al dictatorului si satisfacerea necesitatilor acestuia si grupului de interese pe care il sprijinea. Intr-o astfel de societate, faptul ca piritul a furnizat informatii cu privire la un profesor care isi manifesta admiratia fata de istoria poporului german si a culturii anglo-saxone, cu privire la activitatea profesorului, a doi medici din localitate, cu privire la doctrina religioasă a unei familii nu este de natura a atrage calificarea piritului ca si colaborator al Securitatii", mai arata judecatorul.
Jurnalistii sa nu-si mai bage nasul in dosarele colaboratorilor.
Judecatorii Tribunalului Bucuresti sint deranjati si de faptul ca jurnalistii au acces la dosarele celor acuzati de CNSAS de colaborare cu Securitatea, considerind ca ei ar trebui sa aiba dreptul sa se uite doar in deciziile instantelor.
Concret, referindu-se la Legea CNSAS, judecatorul Sorin Vasilescu consemneaza: "Mijlocul de a face publica o astfel de categorie de sustinatori ai regimului dictatorial lasa insa de dorit sub aspectul faptului ca (...) dintr-un dosar al instantei doar hotarirea pronuntata de judecator este publica".
In motivare, magistratul isi argumenteaza opinia : "Chiar si reprezentantii mass-media trebuie sa urmeze o procedura birocratica pentru a avea acces la dosar, dar nici in acest caz nu se poate vorbi despre accesul direct al opiniei publice la dosarul instantei, continutul acestuia putind fi denaturat de reprezentantii mass-mediei".
Prin urmare, magistratii au respins atiunea CNSAS de a formula un verdict de colaborare cu Sercuritatea in cazul lui Dan Trancota.
Hotarirea Tribunalului in cazul Trancota este prima care a fost motivata si care a fost facuta publica.
Reamintim ca pe rolul instantelor se mai afla o serie de dosare prin care CNSAS cere constatarea colaborarii cu Securitate, printre care si cele ale lui Dan Voiculescu si Rodica Stanoiu. Decizia de vineri a magistratilor poate constitui un precedent in aceste cazuri.
Legea deconspirarii Securitatii a fost modificata ca urmare a unei decizii a Curtii Constitutionale in cazul Dan Voiculescu, deconspirat de CNSAS ca informator cu numele de cod "Felix". Prin modificarile operate, CNSAS nu mai da decizii de colaborare cu Securitatea, putind doar sa sesizeze instantele, carora le apartine, de fapt, verdictul final. Jurnalistii, si nu numai, pot avea acces la dosar in momentul in care acesta ajunge pe masa judecatorilor, precizeaza legea.
Articole similare:
A murit Constantin Ticu Dumitrescu
Ultimele sfidari securiste la adresa lui Constantin Ticu Dumitrescu
