Pe aceeași temă
Astfel, potrivit Parchetul General, unul dintre efectele respingerii ordonanței ”este acela al impactului ce îl poate avea asupra dosarelor aflate în lucru în care sunt dispuse măsuri de supraveghere tehnică, scrie G4Media.ro.
Din datele Ministerului Public reiese că se află în lucru dosare în care s-au dispus măsuri de supraveghere tehnică după cum urmează:
- 49 dosare la nivelul PÎCCJ (Secţia de urmărire penală şi Secţia parchetelor militare);
- 467 dosare la DNA (Structura centrală şi structurile teritoriale);
- 1042 de dosare la DIICOT (Structura centrală şi structurile teritoriale);
- 4987 dosare la parchete de pe lângă curţile de apel cu unităţile din subordine.
”Aceste dosare au ca o obiect: infracţiuni de crimă organizată, trafic de droguri, trafic de persoane, terorism, infracţiuni de corupţie, infracţiuni contra vieţii, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, infracţiuni contra libertăţii persoanei, infracţiuni contra integrităţii corporale sau sănătăţii, infracţiuni privind nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, infracţiuni contra patrimoniului, infracţiuni economico-financiare, infracţiuni de spălare de bani, infracţiuni de contrabandă, infracţiuni contra siguranţei şi integrităţii sistemelor şi datelor informatice”, se mai arată în nota transmisă de Parchetul General către Camera Deputaților.
”Aprobarea unei eventuale legi de respingere a OUG 6/2018 ar fi de natură să compromită probatoriile în desfăşurare care vizează măsuri de supraveghere tehnică în dosare care au ca obiect infracţiuni deosebit de grave”, mai precizează Parchetul.
La rândul său, Ministerul Justiției a transmis Comisiei Juridice propunerile concrete de respingere a OUG 6, în care stipulează că: protocoalele încheiate în temeiul actului normativ sunt declarate nule, iar probele obținute în temeiul acestor protocoale sunt, de asemenea, declarate nule.
Propunerile Ministerului Justiției pentru respingerea OUG 6/2016:
Art. 1 – Se respinge Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6 din 11 martie 2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 14 martie 2016.
Art. 2 – Sunt declarate nule protocoalele de cooperare încheiate în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2016. Autorităţile publice au obligaţia să le facă publice, cu respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia informaţiilor clasificate şi a datelor cu caracter personal.
Art. 3 – Probele obţinute în aplicarea protocoalelor de cooperare încheiate în temeiul art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 sunt nule.
Art. 4 – La articolul 453 alineatul (1) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, după litera f) se introduce o literă nouă, lit. g), cu următorul cuprins: g) hotărârea s-a întemeiat pe probe obţinute de către organele judiciare în temeiul unor protocoale de cooperare declarate nule.
Un alt efect al respingerii OUG 6/2016, semnalat de Parchetul General, va fi ”afectarea activității unităţilor de parchet şi a structurilor de parchet din cadrul Ministerului Public sub aspectul modului în care s-au adus la îndeplinire aceste modificări de ordin organizatoric, prin încetarea detaşării ofiţerilor şi agenţilor de poliţie”.
”Un prim efect se referă la modificările aduse prin această ordonanţă la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea DIICOT, referitoare la detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de politie judiciară în structurile Ministerului Public, în vederea efectuării activităţilor de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. De la data intrării în vigoare a OUG 6/2016 s-au luat măsuri pentru realizarea acestor detaşări şi a fost înfiinţat la nivelul PÎCCJ un Serviciu tehnic cu atribuţii în materia activităţilor de supraveghere tehnică prevăzute de art. 142 şi urm. din Codul de procedură penală”, explică Parchetul General în nota transmisă la Parlament.
Comisia juridică din Camera Deputaților, a început în urmă cu două săptămâni dezbaterea ordonanței de urgență nr. 6 / 2016 privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Este vorba despre ordonanța care a permis existenţa echipelor mixte între SRI şi Parchete pentru realizarea de interceptări în dosare penale, adoptată de Guvernul Cioloș în urma deciziei CCR prin care a fost eliminat Serviciul Român de Informații din rândul instituțiilor care pot face interceptări.
Ordonanța este în vigoare din 2016 și a fost deja adoptată tacit de Senat. Camera Deputaților este for decizional în acest caz.
PSD intenționează respingerea ordonanței 6, miza partidului condus de Liviu Dragnea fiind ca probele din dosarele penale culese în baza acestui act normativ să fie apoi anulate.
*****
Sugestia a venit chiar din partea ministrului Justiției, Tudorel Toader, care a declarat pe 11 septembrie, la Antena 3, că dacă OUG 6 va fi respinsă, se poate ca toate probele din dosare să fie revizuite.
„În Camera Deputaţilor se află un proiect de lege care analizează Ordonanţa 6 ce a permis aceste echipe mixte şi aceste protocoale. Am înţeles că e posibil ca ordonanţa să fie respinsă, dacă respingi ordonanţa, e echivalentul unei modificări substanţiale printr-o altă ordonanţă de urgenţă. E important ca legiuitorul să stabilească ce se întâmplă cu efectele juridice (…) Dacă pică ordonanţa, legea trebuie promulgată de preşedinte şi produce efecte de la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Posibil ca preşedintele să o atace la CCR. Se respinge ordonanţa, legiuitorul trebuie să spună ce se întâmplă cu efectele juridice pe care ordonanţa le-a produs. Dacă legiuitorul spune că se menţin efectele… dar dacă le anulează, atunci ne întoarcem la ce spuneam, în sensul că toate probele soluţionate prin echipe mixte vor fi supuse revizuirii”, a declarat Tudorel Toader.
Ideea a fost preluată două zile mai târziu de deputatul PSD Florin Iordache, care a spus că ordonanța va fi dezbătută în Parlament şi tot în Parlament se va lua o decizie şi cu privire la ce urmează să se întâmple cu dosarele care au fost instrumentate pe baza protocoalelor.
”Nu putem să ne ascundem că în spaţiul public există o dezbatere, discutăm despre ce înseamnă protocolul. Dacă cineva a avut de suferit şi cineva a fost condamnat pe lângă Codul penal şi Codul de procedură penală pe baza unor norme care au adăugat la lege şi care sunt nelegale ne ascundem de chestia asta? Dacă trebuie să facem modificări şi dacă deja instanţele am văzut că au dat primele hotărâri care au spus că în primă instanţă persoanele au fost cercetate abuziv cu încălcarea normelor de drept, cu încălcarea normelor de procedură penală putem sta impasibili să aşteptăm să ne vină de sus de undeva? Nu. Există o dezbatere cu privire la ce trebuie făcut în cazul dosarelor făcute în urma protocoalelor (…) Fără îndoială ordonanţa 6 trebuie respinsă, sau în mare parte respinsă, dar trebuie să punem ceva la articolul 2 – adică toate acele persoane sau toate dosarele care au fost instrumentate cu încălcarea normelor de drept. Se întâmplă ceva. Şi atunci discutăm. Soluţia este în Parlament, toţi cei de bună credinţă, pornind cu Ministerul Justiţiei, CSM, Parchetul General să vină ne aşezăm la masă şi găsim soluţia legislativă. Sunt foarte importante şi protocoalele, dar aceste protocoale au adăugat la lege şi dacă au adăugat la lege şi nişte oameni au avut de suferit nu trebuie să reglementăm?”, a spus Florin Iordache.
În dezbatere a intervenit și fostul premier Dacian Cioloș, care a declarat că Guvernul pe care l-a condus a adoptat OUG 6/2016 în urma unei decizii a CCR şi actul normativ a fost ulterior aprobat printr-o lege în Senat, iar acum, după doi ani, se încearcă în Camera Deputaţilor să se găsească unele “chichiţe” pentru a scăpa anumiţi oameni politici de dosarele din justiţie.
“Ordonanţa 6 a venit în urma unei decizii a Curţii Constituţionale care interzicea SRI să mai utilizeze acel instrument, acele dispozitive de interceptări care erau legale, folosite de procurori, cu aviz de la judecători, conform legii, în anumite dosare de cercetări penale. (…) În momentul în care CCR a dat această decizie şi ea intra în vigoare, o serie de dosare, inclusiv de corupţie, care se aflau pe rol la Procuratură şi chiar la DNA riscau să rămână blocate. (…) Şi atunci era important ca Guvernul să vină cu alternativă care să ţină cont de decizia CCR”, a explicat fostul premier.
În replică, președintele PSD, Liviu Dragnea a afirmat că prin declaraţiile referitoare la Ordonanţa 6, fostul premier Dacian Cioloş arată că “a rămas aceeaşi păpuşă a serviciilor”, iar actul normativ respectiv, dat de Cabinetul Cioloş, a avut rolul de a păstra Serviciul Român de Informaţii (SRI) “în câmpul tactic”.
”Încă o dată a arătat că este un om care habar n-a avut ce semnează şi a rămas aceeaşi păpuşă a serviciilor (…) O altă minciună e legată de blocajul care ar fi apărut în anchetele penale dacă nu dădea Ordonanţa 6. În primul rând, Ordonanţa 6 are în nota de fundamentare o referinţă la decizia Curţii Constituţionale, dar în textul ei modifică multe articole din mai multe legi, din codurile penale, care nu au legătură cu decizia Curţii Constituţionale. A fost o ordonanţă dată pentru a păstra în joc, în câmpul tactic, Serviciul Român de Informaţii. Ăsta a fostul rostul Ordonanţei 6, dată într-o zi”, a susţinut Liviu Dragnea.
