Pe aceeași temă
Comisia parlamentară de Cod electoral a decis, ieri, să înceapă dezbaterile cu legea privind alegerea primarilor, a consilierilor judeţeni şi locali, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, opinând că modificările legislative ar putea trece de prima Cameră la sfârşitul lunii februarie. Inițial, prioritatea declarată a comisiei era introducerea votului prin corespondență pentru alegerile parlamentare și prezidențiale, relateaza Romania Libera.
Prioritatea a fost justificată prin faptul că alegerile locale sunt primele care vor avea loc, în vara lui 2016. Potrivit unei decizii a Curții Constituționale, legislația electorală nu poate fi modificată cu mai puțin de un an de zile înainte de scrutin.
Ulterior, comisia urmează să discute legea alegerilor parlamentare și a alegerilor prezidențiale. Termenul pentru finalizarea propunerilor legislative era inițial de 30 iunie. PSD şi PNL sunt de acord ca mandatul acestui organism să fie prelungit, astfel încât să fie discutate şi modificate şi legile partidelor politice şi finanţării partidelor.
Membrii comisiei au stabilit o listă de 25 de principii de bază ale legilor electorale, în privința cărora hotărârile se adoptă cu două treimi din voturi. Comisia de Cod electoral are 15 membri, din care majoritatea parlamentară are nouă locuri – opt ocupate de grupul PSD, iar unul de Minorități. Opoziția are cinci parlamentari - trei de la PNL și doi de la PDL (cele două partide au grupuri separate până la 1 februarie – n.r.). În fine, UDMR are un parlamentar. PSD își poate asigura majoritatea dacă obține sprijinul UDMR, pentru a avea zece din cele 15 voturi din comisie. Însă, negocierile pot avea parteneri diferiți în funcție de interesele fiecărui partid.
Regulile de alegere a președinților de consilii județene și a primarilor
Unul din punctele pentru care este nevoie de două treimi din voturi se referă tocmai la regulile de alegere a președinților de consilii județene și a primarilor. PNL propune reintroducerea turului al doilea pentru președinții de consilii județene și primari în cazul în care aceștia nu au întrunit 50% din voturi. O parte dintre social-democrați ar fi de acord cu această variantă, dar există și posibilitatea ca PSD să propună alegerea președinților șefilor de CJ de către consilieri, în tentativa de a folosi votul politic în dauna forței baronilor locali. Dacă vor să introducă două tururi, social-democrații vor apela la sprijinul PNL, iar dacă optează pentru alegerea de către consilieri pot apela la voturile Minorităților și ale UDMR.
Adoptarea reglementarilor legate de votul prin corespondenta
Printre principiile care trebuie stabilite cu două treimi din voturi se numără și cele care se referă la „măsuri pentru asigurarea posibilității exercitării dreptului de vot”. Cu alte cuvinte, introducerea votului prin corespondență, după scandalul de la alegerile prezidențiale, când zeci de mii de români din străinătate au fost împiedicați să voteze. Pe hârtie, adoptarea acestei reglementări se poate face cu sprijinul PSD, PNL și PDL, care au 13 voturi, în condițiile în care UDMR se opune, de mai mulți ani, votului prin corespondență pentru românii din diaspora. Rămâne de văzut dacă PSD își va onora promisiunile, în condițiile în care românii din străinătate votează în mică măsură cu social-democrații. Deocamdată, social-democrații au anunțat că sprijină acest tip de vot pentru toți alegătorii.
CITITI SI: Liberalii sustin votul prin corespondenta pentru diaspora si introducerea sistemului de vot mixt
„Votul prin corespondență nu se poate face doar pentru diaspora. Votul prin corespondență se face pentru un anumit tip de scrutin, pentru toți cetățenii României. Asta e o chestie foarte grea, altfel ar fi neconstituțional”, a explicat Valeriu Zgonea, președintele comisiei electorale.
Introducerea sistemului mixt pentru Legislativ
Teoretic, ar fi posibilă și introducerea sistemului mixt pentru Legislativ, care are sprijinul declarativ din partea PSD și PNL. Acesta vizează alegerea a 50% din parlamentari în sistem uninominal, iar alți 50% vor fi aleși pe listă. Și în acest caz, schimbarea actualei legi electorale va fi posibilă doar dacă poziția PSD va fi sinceră, social-democrații vorbind, în paralel, de întoarcerea la votul pe liste. Dacă PSD alege varianta votului pe liste, trebuie să convingă Minoritățile și UDMR pentru a trece această modificare prin comisie.
Stabilirea numărului total de senatori și de deputați
Un alt punct delicat este cel legat de numărul total de senatori și de deputați, care trebuie, de asemenea, stabilit cu două treimi din voturi. În acest caz, există o majoritate, formată din PSD și UDMR, în favoarea ideii ca Legislativul să aibă 418 parlamentari - 300 de deputaţi şi 100 de senatori, la care s-ar adăuga şi cei 18 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. Liberalii au explicat că sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari, fără a avansa o cifră.
