Pe aceeași temă
Formula adoptata luni difera de cea votata de plenul Camerei Deputatilor saptamina trecuta si de legea in vigoare care nu prevede de câte ori poate refuza preşedintele o propunere.
Adăugarea sintagmei „o singură dată” a fost propusă de Florin Iordache (PSD), care este președintele Comisiei speciale, potrivit Digi 24. Legea urmmeza sa intre la vot in Senat, camera decizionala, unde nu sunt excluse amendamente aduse direct in plen. Sedinta ar putea avea loc marti.
Este vorba de modificarea alineatului (3) al articolului 54 din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. "3) Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului." - este noua formă a alineatului.
In forma legii propusa de ministrul de Justitie,Tudorel Toader, seful statului era scos complet din aceasta procedura. Propunerea procurorilor sefi era facuta de ministrul justitiei, CSM putea refuza o singura data propunerea, iar a doua oara avizulCSM era consultativ. Presedintele nu mai juca niciun rol.
Procurorii vizaţi sunt procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora.
Procurorii sefi sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Seful statului a fost insa complet exclus din numirea si revocarea presedintelui Inaltei Curti, amendament formulat de Victor Alistar, membru CSM, si votat atit in Comisia Iordache , cit si in plenul Camerei Deputatilor.
O prevedere similara a fost votata si in ce priveste numirea si revocarea procurorilor simpli.
Față de forma adoptată de Camera Deputaților, Comisia Iordache a adoptat, până acum, puține modificări.
Una dintre ele se referă la statutul procurorilor, în sensul că s-a acceptat un amendament al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România și al Asociației Magistraților din România, potrivit căruia „procurorii sunt independenți în dispunerea soluțiilor, în condițiile legii prevăzute de Legea 304/2004”. Forma adoptată de Cameră, textul preverea că „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”. Formularea a fost vehement criticată de reprezentanții procurorilor și de societatea civilă pe motiv că ar institui un control al anchetatorilor, inclusiv de către ministrul Justiției.
Comisia a păstrat, în schimb, prevederea prin care magistrații sunt obligați „să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativă și executivă”.
Comisia a respins un amendament formulat de senatorul PSD Șerban Nicolae prin care Consiliul Suprem de Apărare a Țării ar fi fost total eliminat din procedura verificării declarațiilor olografe pe care le depun magistrații privind faptul că nu sunt ofițeri acoperiți ai serviciilor de informații. Dacă propunerea lui Șerban Nicolae ar fi acceptată, de verificarea declarațiilor s-ar fi ocupat, exclusiv, comisiile parlamentare (de apărare și de control al activității serviciilor de informații).
