Pe aceeași temă
"Domnul Procuror General Augustin Lazăr a refuzat solicitarea comisiei şi a emis două postări pe Facebook şi un comunicat al PICCJ din care am aflat că a solicitat CSM: a) să-şi exercite rolul de garant al independenţei justiţiei; b) să sesizeze CCR cu un conflict juridic de natură constituţională între autoritatea legiuitoare şi autoritatea judecătorească; c) să îi fie clarificat „dacă poate fi trimis comisiei parlamentare, în copie, un dosar în care s-a dispus o soluţie de clasare ce vizează infracţiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale”, se arată într-un comunicat al Comisiei.
Preşedintele forului, Oana Florea, afirmă că această comisie "nu a încălcat independenţa procurorilor" prin solicitarea de documente şi spune că "nu există un conflict juridic de natură constituţională, în sensul celor arătate de domnul procuror general, deoarece comisia parlamentară a acţionat în limitele prerogativelor constituţionale, nu şi-a arogat drepturi şi competenţe ale autorităţii judecătoreşti şi nu a creat niciun fel de conflict juridic prin solicitarea sa".
"CSM nu are în atribuţii interpretarea normelor legale, acestea fiind atribuţia Parlamentului, conform art.69 alin.(1) din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative", se mai arată în comunicat. Oana Florea afirmă că, din acest motiv, cere CSM să respingă solicitările lui Augustin Lazăr.
"Considerăm că refuzul domnului Augustin Lazăr de a pune la dispoziţia Comisiei parlamentare de anchetă documentele solicitate poate fi interpretat ca o exercitare a funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă", se mai arată în comunicat. Procurorul general Augustin Lazăr a transmis, luni, o sesizare preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mariana Ghena, solicitând ca CSM să spună dacă poate fi trimis Comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, în copie, dosarul în care s-a dispus o soluţie de clasare care vizează infracţiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale. De asemenea, procurorul general cere CSM să analizeze posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale privind un posibil conflict juridic între Parlament şi autoritatea judecătorească.
Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 a solicitat în 11 iulie Parchetului instanţei supreme dosarul deschis şi clasat, în urma afirmaţiilor lui Dan Andronic.
Trei zile mai târziu, Parchetul instanţei supreme a anunţat Comisia parlamentară de anchetă că nu poate da curs solicitării acesteia de a-i fi transmis în copie dosarul referitor la scrutin, invocând prevederi constituţionale, decizii ale CCR, dar şi faptul că activitatea unei comisii de anchetă parlamentară şi o anchetă judiciară nu pot interfera. "Urmare adresei dumneavoastră nr. 4C-30/80 din 11.07.2017, prin care ne solicitaţi transmiterea, în copie, a dosarului nr. 213/P/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, va comunicăm că în conformitate cu art. 285 Cod procedura penală, coroborat şi cu prevederile art. 111 din Constituţia României, nu putem da curs acestei solicitări", preciza Parchetul, argumentând că "în cauza ce formează obiectul dosarului nr. 213/P/2017 au fost desfăşurate activităţi de urmărire penală, nepublice, cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârşit o infracţiune şi la stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se constată dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată".
Parchetul a invocat şi decizii ale Curţii Constituţionale, conform cărora "în lipsa unor raporturi de drept constituţional, documentele deţinute de alte autorităţi publice decât Guvernul şi organele administraţiei publice - chiar şi în situaţia în care acestea sunt considerate mijloace de proba necesare activităţii Comisiei parlamentare - nu pot fi transmise acesteia".
În 24 aprilie, procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au început urmărirea penală in rem, în dosarul privind alegerile prezidenţiale din 2009, pentru infracţiunile de abuz în serviciu prevăzut de articolul 297 alineatul 1, cu aplicarea articolului 5 din Codul penal (respectiv articolul 248 raportat la articolul 248 indice 1 din vechiul Cod penal) şi falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale, fapta prevăzută de articolul 391 alineatele 3 şi 4 din Codul penal, cu aplicarea articolului 5 din Codul penal (fost articol 62 alineatele 3 şi 4 din Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, modificată şi republicată). În 27 iunie, dosarul a fost clasat, însă parlamentarii din Comisia de Anchetă au insistat să li se trimită o copie a acestuia.
