Pe aceeași temă
Opera Națională București sărbătorește în 9 ianuarie împlinirea a șaizeci de ani de la inaugurarea actualului sediu al instituției printr-un concert aniversar extraordinar care va cuprinde fragmente din "Dama de pică" a lui Ceaikovski, cea dintâi premieră oferită spectatorilor în stagiunea 1953-1954, informeaza Agerpres.
"Lumină și culoare la ceas aniversar: Opera Națională București sărbătorește în 9 ianuarie 2014 șaizeci de ani de la inaugurarea actualului sediu al instituției. Artiștii-gazdă, alături de invitați din țară și străinătate vor sărbători, împreună cu publicul, printr-un concert extraordinar, desfășurat în Foaierul Galben al Operei, șase decenii de când prima scenă lirică a țării — instituție înființată încă din anul 1885 și devenită teatru de stat în 1921 — și-a abandonat statutul de chiriaș și a primit un sediu al său (9 ianuarie 1954)", se menționează într-un comunicat transmis AGERPRES.
Concertul aniversar va fi alcătuit din fragmente din operele "Dama de pică" și "Evgheni Oneghin" de Piotr Ilici Ceaikovski, "La Boheme" de Giacomo Puccini, "La traviata" de Giuseppe Verdi, precum și din alte lucrări celebre ale genului.
Alegerea operei "Dama de pică" nu este întâmplătoare, capodopera compozitorului Piotr Ilici Ceaikovski fiind cea dintâi premieră oferită spectatorilor în stagiunea 1953-1954, după inaugurarea actualei clădiri a Operei Naționale București. Celelalte titluri, alături de baletul "Coppélia" de Léo Delibes sunt câteva dintre creațiile ce au fost oferite în noi variante regizorale în primele stagiuni ale Operei în noua clădire.
La eveniment vor participa, alături de soliști ai Operei Naționale București (sopranele Iulia Isaev și Irina Iordăchescu, mezzosoprana Sorana Negrea și tenorii Lucian Corchiș și Liviu Indricău) și câțiva invitați speciali (Alina Bottez, Konstantin Brzhinsky, Marta Sandu, Veronica Anușca, Ștefan Pop, Irina Baianț) precum și doi foarte tineri cântăreți (George Ionuț Vârban și Debora Marguglio).
Îi vor însoți pianistele Ioana Maxim, Mădălina Florescu, Liana Mareș, Mihaela Vâlcea, Cvintetul de coarde al Operei Naționale București și harpista Roxana Moișanu. Astfel, pe lângă artiști consacrați, unii dintre ei cu o carieră internațională de invidiat, vor păși în fața publicului și tinere talente care s-au făcut deja remarcate la concursurile de profil din țară și din lume și care, cu acest prilej, vor debuta la Opera Națională București.
Înființată încă din anul 1885, compania lirică română din București, devenită teatru de stat în 1921, nu a avut, până în seara de 9 ianuarie 1954, un sediu conform cerințelor genurilor de spectacol pe care le desfășura. Până la acea dată, teatrul liric de pe malurile Dâmboviței avusese statutul de chiriaș, printre spațiile care îi găzduiau spectacolele numărându-se Teatrul Național de pe Calea Victoriei (distrus de bombardamentele din august 1944), teatru cu care adesea lupta pentru spațiu de spectacol și de repetiții (iar uneori împărțea costumele și decorurile), Teatrul Liric (fosta sală Leon Popescu) din Piața Walter Mărăcineanu, distrus de cutremurul din 1940, Teatrul Regina Maria, pe cheiul Dâmboviței, în zona podului Mihai Vodă (astăzi demolate).
În 1953, cu prilejul Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, autoritățile statului au construit o nouă clădire destinată Operei, situată între Calea Plevnei și Biserica Sfântul Elefterie.
