Pe aceeași temă
Guvernul îşi va asuma răspunderea pe proiectul privind legea promovării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), care garantează promovarea la instanţa supremă pe criterii de competenţă şi în mod transparent, a declarat, luni, premierul Emil Boc.
Coaliţia va propune Parlamentului ca asumarea să fie angajată joi, 15 decembrie, odată cu asumarea răspunderii pe legea privind comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare.
Premierul Boc a precizat că promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte se va face în functie de câteva criterii, între care:
- să fi indeplinit cel puţin 5 ani funcţia de judecător la Curtea de apel;
- s-a luat numai calificativul "foarte bine" la ultimele evaluări;
- nu există sancţiuni disciplinare.
"Acestea sunt condiţii preliminare pentru a putea să te înscrii la concurs în vederea participării la procedura de selecţie. Promovarea în functie de judecător urmează a se face numai prin concurs", a precizat Boc, citat de Hotnews.
Concursul de promovare: 3 probe de evaluare şi analiza sentinţelor din ultimii 10 ani
Emil Boc a explicat că noul proiect privind promovarea magistraţilor aduce îmbunătăţiri sistemului actual prin trei probe de evaluare a judecătorilor.
- O probă de evaluare a hotărârilor judecătoreşti redactate în cazul judecătorilor sau a actelor în faza de urmărie penală în cazul procurorilor;
- Un interviu susţinut în faţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM);
- Patru probe scrise cu caracter teoretic şi practic.
Mai mult, comisiile de concurs vor fi alcătuite din persoane cu pregătire atât juridică, cât şi universitară. Mai exact:
- un judecător de la Înalta Curte;
- un profesor universitar care are încheiat un contract de munca pe durată nedeterminată cu Universitatea;
- câte un formator al Institutului Naţional al Magistraturii având cel puţin gradul de judecător de Curte de Apel.
Mai fac parte şi câte un avocat cu înaltă reputaţie profesională şi morala propus de Uniunea naţională a Baroului şi un psiholog propus de Colegiul Psihologilor din România, pentru proba de evaluare a hotărârilor judecătoreşti sau a actelor de urmărire penală.
"Ce este important de reţinut: pentru că este vorba de promovarea la instituţia supremă, toţi cei care doresc să candideze trebuie să publice pe pagina de internet a CSM sentinţele pe care le-au dat în ultimii 10 ani, astfel încât să fie în dezbatere publică pe o perioadă de 30 de zile, iar comisia de concurs le va evalua după finalul acestei perioade, timp în care oricine va putea trimite observaţii", a mai explicat premierul.
Punctajul maxim ce poate fi atribuit la primele doua probe este de 100 de puncte distribuit astfel: 75 de puncte pentru proba evaluarii actelor intocmite de candidati si 25 de puncte pentru proba interviului in fata plenului CSM. Punctajul minim pentru a fi declarat admis in vederea sustinerii probelor scrise este de 80 de puncte. Primele doua probe - proba care vizeaza analiza hotararilor judecatoresti sau, dupa caz, a actelor intocmite de procuror in faza de urmarire penala sau in faza judecatii si proba interviului - au caracter eliminatoriu.
A treia etapa de examinare consta in sustinerea urmatoarelor probe scrise:
- in functie de specializare, una din urmatoarele grupe de materii - drept civil, familie sau drept international privat – sau drept penal sau drept administrativ, drept financiar si fiscal si dreptul muncii;
- jurisprudenta ICCJ si jurisprudenta CCR;
- jurisprudenta CEDO si jurisprudenta Curtii de Justitie a UE;
- procedura civila sau procedura penala in functie de specializarea judecatorilor sau a procurorilor.
Astfel, pentru a fi declarat admis, candidatul trebuie sa obtina la probele scrise minim nota 8, cu conditia ca la fiecare proba scrisa sa fi obtinut nota minima de 7.
Premierul Emil Boc a mai subliniat faptul că aceasta procedura este în concordanţă cu exigentele exprimate în repetate rânduri de Comisia Europeana şi a punctat încă o dată că ea urmăreşte promovarea magistraţilor la Înalta Curte pe bază de "transparenţă, integritate şi profesionalism".
USL înaintează moţiune de cenzură
Uiunea Socialist-Liberală (USL) nu este de acord cu decizia de luni a Guvernului şi a decis să depună moţiune de cenzură împotriva celor două legi pentru care Executivul a decis să îşi angajeze răspunderea, a anunţat liderul conservator Daniel Constantin, în cadrul unei conferinţe de presă a Uniunii.
De asemenea, USL urmează ca după moţiunea de cenzură să conteste la Curtea Constituţională proiectul comasării alegerilor.
"Considerăm că acest act este un act imoral. Acesta este un prim pas, vom ataca la Curtea Constituţională legea comasării", a mai spus Constantin.
"Data alegerilor locale poate fi modificată cu 6 luni înainte, practic termenul a fost depăşit pentru că alegerile locale ar trebui să aiba loc pe 6 iunie şi orice încercare de schimbare a datei este evident neconstituţională", a completat liderul PSD, Victor Ponta.
Opoziţia poate depune o moţiune de cenzura până sâmbătă, 17 decembrie, potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor Roberta Anastase.
Documentul va fi citit luni, 19 decembrie, urmând ca moţiunea să fie dezbătută şi votata joi, 22 decembrie.
Procedura de asumare a răspunderii e utilizată pentru trecerea unui proiect legislativ fără dezbatere prin Parlament. Proiectul de lege e considerat votat dacă o eventuală moţiune de cenzură la adresa Guvernului nu întruneşte majoritatea voturilor. Dacă moţiunea de cenzură e votată de jumătate plus un vot din numărul total al parlamentarilor, Guvernul pică.
Senatul a respins, la inceputul lunii octombrie, un alt proiect de lege care prevedea ca promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) sa fie conditionata de indeplinirea, pentru o perioada de 5 ani, a functiei de judecator la curtea de apel sau de procuror la parchetul de pe langa curtea de apel ori la parchetul de pe langa ICCJ, dar si de vechimea de cel putin 15 de ani in functia de magistrat.
