Pe aceeași temă
Premierul ar fi dorit ca după vizita în SUA, să meargă şi la Bruxelles, la Consiliul European, dar nu a primit mandat de la preşedinte. Pe lângă desele încălcări ale pactului de coabitare, Traian Băsescu îi impută lui Victor Ponta prestaţia de la ultima sesiune, scrie Romania libera.
Înainte de a pleca în SUA, premierul Victor Ponta a declarat că se va „opri“ la Bruxelles, la Consiliul European programat pentru 24-25 octombrie. Deşi anterior spusese că nu i-a cerut mandat de participare preşedintelui Traian Băsescu pentru acest Consiliu (care are ca temă agenda digitală), şeful Executivului a precizat duminica trecută că a solicitat mandat, dar că nu l-a primit încă.
Potrivit unor surse citate de Romania libera, sunt toate şansele ca premierul să nu primească acordul, dată fiind prestaţia sa de la ultimul Consiliu European la care a participat în luna mai. Refuzul şefului statului de a-l lăsa pe Victor Ponta să meargă la Bruxelles are o importanţă deosebită prin prisma războiului dintre Palate din ultimele luni, război care a fost presărat cu acuzaţii extrem de dure şi aprecieri „colorate“, ajungându-se la un pas de a fi denunţat pactul de coabitare.
Ce-i reproşează Traian Băsescu lui Ponta
Într-una din conferinţele de la începutul lunii octombrie, când a invocat posibilitatea să-şi retragă semnătura de pe Acordul de colaborare instituţională (din cauza deselor încălcări pe care le-ar fi comis şeful Executivului), preşedintele Traian Băsescu a criticat dur atât prestaţia premierului Ponta la Consiliul European din mai, cât şi rezultatele vizitelor întreprinse de acesta în Azerbaidjan, Kazahstan şi Franţa. Referitor la Consiliul pe energie, şeful statului a arătat că acesta a fost un „moment decisiv“, dar că premierul „s-a întors cum s-a dus, s-a plimbat cu avionul“.
„A venit că vrea să se ducă la Consiliul European pe energie, în luna mai, înainte de a se lua decizia Nabucco sau TAP. A avut mandat să susţină Nabucco în Consiliu. Sigur că în intervenţii a susţinut Nabucco, dar nu a ştiut cum să facă să fie introdus în documentul Consiliului că Nabucco este prioritar, ceea ce a lăsat la libera opţiune a întregii Uniuni Europene soluţia Nabucco sau TAP, dar în mandat a avut clar scris Nabucco şi nu TAP, iar în concluziile Consiliului pe energie din mai veţi constata că nu apare deloc Nabucco, ci apare soluţia Sud“, explica Traian Băsescu pe 8 octombrie.
Premierul nu a oferit explicaţii despre ce s-a întâmplat la Consiliul din mai, dar a catalogat ieşirile publice şi afirmaţiile preşedintelui drept „circ“.
Acum, înainte de plecarea în SUA, şeful Executivului a precizat că a cerut mandat de participare la Consiliul European din 24-25 noiembrie, deoarece „este vorba de agenda digitală, IT, de lucruri la care Guvernul a muncit foarte mult împreună cu industria de IT“.
CCR, chemată să arbitreze iar conflictul
Divergenţele pe tema reprezentării la Consiliul European nu sunt deloc noi. Încă din iunie anul trecut, la scurt timp după ce a ajuns premier, Victor Ponta a ţinut să meargă la Bruxelles şi a antrenat în jocul său şi Parlamentul, care i-a dat un mandat în acest sens. Sesizaţi de preşedintele Băsescu, judecătorii Curţii Constituţionale au decis că preşedintele participă la reuniunile de la Bruxelles şi că premierul poate merge doar dacă are delegaţie de la şeful statului. Acuzând că CCR îi „aparţine lui Traian Băsescu“, Ponta nu a ţinut cont de decizia Curţii şi a participat la Consiliul European din 28-29 iunie 2012.
Ulterior, majoritatea USL din Parlament a adoptat un proiect de lege privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, proiect potrivit căruia Legislativul căpăta dreptul de a decide cine să conducă delegaţia României la Consiliul European dacă Guvernul şi Administraţia Prezidenţială nu reuşesc să cadă de acord cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data reuniunii.
Legea a fost atacată la Curtea Constituţională de parlamentarii PDL, iar CCR a reiterat (în 26 septembrie 2012) concluzia că „preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European în calitate de şef al statului“.
De la acea decizie a Curţii, proiectul a fost de mai multe ori redezbătut în cele două Camere, iar la sfârşitul lunii septembrie 2013 a ajuns iar pe masa şefului statului. Preşedintele a sesizat iar Curtea Constituţională, fiind nemulţumit că ultima formă a legii permite Parlamentului să interfereze în emiterea mandatului de participare, în condiţiile în care acest drept aparţine preşedintelui.
Judecătorii CCR vor discuta această nouă sesizare pe 6 noiembrie.
