Pe aceeași temă
Normele UE stipulează că ţările membre trebuie să limiteze deficitul bugetar la 3% din produsul intern brut. Un membru care depăşeşte acest prag, intră, cu avizul Consiliul mininştrilor de Finanţe din UE, în procedura de deficit excesiv. Sub aceasta, Comisia Europeană face recomandari precise pentru aducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB prevazut in Pactul European de Stabilitate, scrie economica.net.
În cazul în care recomandările nu sunt băgate în seamă de autorităţile statului respectiv, Comisia poate să propună eventuale amenzi şi să taie accesul la fondurile europene.
România a mai intrat în procedura de deficit excesiv în toiul marii crize financiare din 2008-2010. In 2008, România a depăşit pragul de 3% cu două puncte procentuale.
Consiliul miniştrilor de Finante din UE a deschis, în 2009, procedura de deficit excesiv în cazul României pe baza unui raport al CE. Am primit atunci termen limită 2011 pentru corectarea deficitului.
În 2009 România îşi adânce deficitul până la 9,5% din PIB. Corectarea deficitului a început din 2010, prin introducerea măsurilor de austeritate, printre care majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 24% şi tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor. Abia în 2013, România a raportat un deficit sub pragul de 3% din PIB.
În prezent, în ciuda creşterilor economice foarte mari din ultimii ani, guvernele din ultimii doi ani au inversat evoluţia deficitului bugetar, indicator care părea la un moment dat că merge în direcţia bună. Astfel, în 2014 România strângea deficitul fiscal la 1,4% de la 2,1% anul precedent. În 2015 scădea în continuare până la 0,8% din PIB. Apoi, în 2016 a sărit direct la 3%, anulând toate eforturile bugetare de până atunci, iar anul acesta stă, cel puţin, din cât se cunoaşte la această dată, tot în limita Tratatului de la Maastricht, de 3% din PIB.
Bugetul pe 2018 nu este gata. Se ştie doar că va fi construit pe un PIB de 907,9 miliarde de lei, cu o creştere economică de 5,5%.
