Pe aceeași temă
Raportul anual al Consiliului Fiscal, arata ca veniturile fiscale şi cele nefiscale au reprezentat în 2011 doar 32,5% din PIB, cu 12,1% sub media europeană, in timp ce peste 2,3 milioane de persoane muncesc la negru. Consiliul recomandă, astfel, plafonarea sumelor care pot fi repartizate din fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului, ca procent din totalul cheltuielilor, şi propune ca nivelul de utilizare să fie raportat periodic Parlamentului.
Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului, potrivit legii, se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului, pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar.
"Legea nu precizează însă explicit categoriile de cheltuieli care pot fi angajate din fondul de rezervă si nici nu există limitări legate de cuantumul sumelor alocate, ceea ce oferă spatiu pentru alocări discretionare si netransparente", consideră Consiliul Fiscal, citat de Adevarul si Romania libera.
Astfel, oportunitatea includerii în buget a unui fond de rezervă este confirmată de literatura de specialitate privind programarea bugetară, care subliniază totodată necesitatea identificării unui echilibru în legătură cu dimensiunea unui astfel de fond.
Un nivel prea scăzut al rezervei ar putea fi insuficient pentru a acoperi în mod operativ cheltuielile neprevăzute, în timp ce un fond de rezervă supradimensionat ar putea conferi o autoritate prea mare executivului în angajarea unor cheltuieli în exces, fără aprobarea Parlamentului, avertizeaza raportul.
"În practica internațională, bugetele naționale includ un nivel al fondului de rezervă cuprins de regulă între 1 și 3% din totalul cheltuielilor publice, limită stabilită de Parlamentele naționale care sunt informate în mod regulat de către Guvern privind cuantumul și destinația cheltuielilor angajate din acest fond. Cele mai bune practici din domeniul programării bugetare, potrivit unui studiu al FMI, prevăd condiționalități ferme privind accesul la fondul de rezervă, natura cheltuielilor care pot fi aprobate, frecvența raportării către legislativ a gradului de utilizare al fondului de rezervă", se arată în raport.
Consiliul recomandă identificarea explicită a cheltuielilor care pot fi angajate din fondul de rezervă împreună cu o mult mai mare transparență, inclusiv prin raportarea periodică către Parlament a nivelului de utilizare al fondului, scrie si Mediafax.
Peste 2,3 milioane de romani muncesc la negru
Numărul persoanelor care muncesc la negru trece de 2,3 milioane, în creştere cu aproape 900.000 faţă de 2008, şi reprezintă mai mult de o treime din totalul salariaţilor, potrivit Consiliului Fiscal, care arată că evaziunea doar în cazul CAS, TVA şi impozit pe venit a fost de 10,3% din PIB în 2010
La sfarsitul lui 2011 lucrau în economie 6,647 milioane de persoane, iar angajatorii au raportat un număr de 4,297 de salariaţi, rezultând că 2,349 milioane de persoane munceau la negru.
Numărul celor care muncesc la negru a scăzut de la 1,744 milioane în 2006 la 1,467 milioane în 2008, pentru ca apoi să urce la 1,799 milioane în 2009 şi 2,257 milioane în 2010.
Astfel, ponderea salariaţilor care muncesc la negru a avansat de la 22,5% în 2008 la 35,3% în 2011.
"Conform calculelor Consiliului Fiscal pe baza datelor INS, evaziunea fiscală are o dimensiune ridicată în România, doar în cazul CAS, TVA şi impozitului pe venit ea reprezentând 10,3% din PIB în anul 2010. Dacă România ar colecta impozitele şi taxele pe care le are la maxim, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB foarte aproape de media europeană. O reformă profundă a administrării taxelor şi impozitelor în România ţintită în direcţia creşterii gradului de colectare a taxelor este absolut necesară", scrie în raportul Consiliului Fiscal pentru 2011.
Evaluarea forţei de muncă neînregistrate - "munca la negru" - reprezintă cea mai importantă parte a economiei neobservate.
Plafonarea sumelor ce pot fi alocate din fond
Consiliul Fiscal mai recomandă plafonarea sumelor ce pot fi repartizate si utilizate din fondul de rezervă, ca procent din totalul cheltuielilor.
In 2011 au fost alocate din fondul de rezervă bugetară aproximativ 2,12 miliarde lei (1,03% din cheltuielile totale), din care 1,9 miliarde pentru administraţia centrală şi aproximativ 222 milioane lei pentru administraţia locală.
Administrare ineficienta si colectare slaba
Nivelul impozitelor şi contribuţiilos sociale în România a fost de 27,2 % în anul 2011, cu 12,4% mai mic decât media europeana de 39,6%. Ponderea veniturilor fiscale în PIB este, din pacate, semnificativ mai mică decât în Slovenia (37,8%), Ungaria (36%), Polonia (32,1%) şi Slovacia (28,5%), se arată în raportul Consiliului Fiscal pentru 2011.
Sistemul de taxe şi impozite în România este caracterizat de o colectare slabă a acestora, cu o administrare ineficientă şi o birocraţie excesivă, o bază de impozitare relativ redusă cu foarte multe excepţii şi deduceri legale şi o evaziune fiscală ridicată, se menţionează în raport.
Structura veniturilor fiscale din România relevă o pondere ridicată a încasărilor din impozitele indirecte (46,32% din totalul veniturilor fiscale, faţă de 33,08% media UE 27), în timp ce ponderea veniturilor din contribuţiile sociale a fost de 32,35% (35,1% UE 27), iar cea a impozitelor directe de doar 21,32% ( 31,81% UE 27).
Faţă de 2010, ponderea impozitelor indirecte a crescut cu aproximativ 3% pe fondul majorării cotei standard de TVA şi a nivelului accizelor, în timp ce contribuţiile şi impozitele directe şi-au diminuat importanţa relativă, în condiţiile unui scăderi a ponderii acestora în PIB mai mare decât reducerea ponderii veniturilor fiscale totale în produsul intern brut. În aceste condiţii, se poate considera că impozitele indirecte au reprezentat principala componentă a consolidării fiscale pe partea de venituri bugetare.
Ca o exemplificare a colectării slabe a taxelor, România a colectat 8,4% din PIB venituri din TVA în anul 2011, la fel ca Estonia, în condiţiile în care cota legală de TVA în România este mai mare decât cea a Estoniei (24% faţă de 20%).
În plus, Bulgaria, cu o structură a economiei relativ similară cu cea a României şi o cotă legală de TVA inferioară (20%), a colectat chiar mai mult din taxa pe valoarea adaugată în 2011, 8,6% din PIB.
În ceea ce priveşte contribuţiile la asigurările sociale plătite de angajaţi şi angajatori, veniturile bugetare încasate în anul 2011 au fost de 8,3% din PIB, cu mult mai mici decât în Cehia (13,1% din PIB) şi Ungaria (12,3% din PIB), cu toate că ratele de contribuţii erau relativ similare.
Consiliul apreciază că reforma fiscala trebuie să se concentreze pe următoarele componente:
- creşterea nivelului de conformare voluntară a contribuabililor, în special prin simplificarea codului fiscal şi a codului de procedură fiscală şi printr-un program amplu de transparentizare totală a cheltuielilor bugetare;
- sporirea eficientei şi reducerea costurilor colectării, în special prin consolidarea numărului de admnistraţii fiscale, informatizarea sistemului şi promovarea agresivă a declaraţiilor şi plăţilor electronice;
- creşterea calităţii profesionale a personalului angajat în colectarea taxelor şi reducerea corupţiei;
- stimularea indirecta a unui model de creptere economică mai sustenabil prin creşterea gradului de colectare a taxelor care să permită acomodarea unor potenţiale ajustări în sistemului de taxe şi impozite îndreptate în special în direcţia stimulării muncii (in special prin reducerea contribuţiilor la asigurările sociale aflate la un nivel ridicat în acest moment)
- creşterea economisirii interne pentru a reduce dependenţa de intrările de capitaluri din străinatate în finanţarea investiţiilor.
In aceste conditii, premierul Victor Ponta a dat, joi, asigurări că nu există niciun pericol ca statul să nu poată returna banii colectaţi eronat de la pensionari la asigurările sociale de sănătate (CASS) după acordarea primelor trei tranşe, Guvernul urmând să facă o rectificare bugetară în acest sens si sa modifice cotele diferentiate.
"Nu există niciun pericol, dar există obligaţia noastră de a adopta o rectificare bugetară, în aşa fel încât să avem toate resursele pentru următoarele 3-4 luni", a spus Ponta.
El a precizat că anul acesta nu vor fi modificări de taxe, însă în proiectul de buget pe anul 2013, pe care îl va prezenta în septembrie sau cel târziu la 1 octombrie 2012, va cuprinde cele mai importante "viziuni" ale USL.
"Viziunea fiscal-bugetară şi economică a USL va fi inclusă în proiectul de buget pe care îl prezentăm Parlamentului în septembrie sau cel mai târziu în octombrie, pentru a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013.
Acolo vom implementa cele mai importante măsuri ale viziunii noastre, referitoare la cele trei cote diferenţiate, de 8%, 12% şi 16%, referitoare la TVA-ul diferenţiată pentru produsele agricole şi la intenţia noastră extrem de serioasă de a reduce contribuţiile de asigurări sociale. Acum am preluat un buget din mers, iar delegaţia FMI era la Bucureşti şi nu ne-am dorit să plece fără o scrisoare de intenţie", a spus Ponta.
Consiliul Fiscal este o autoritate independentă înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, care îşi propune să sprijine activitatea Guvernului şi a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.
Consiliul Fiscal are printre atribuţii publicarea unui raport anual care să analizeze derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent faţă de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară şi bugetul anual, să evalueze tendinţele macroeconomice şi bugetare cuprinse în strategia fiscal-bugetară şi în bugetul anual precum şi obiectivele, ţintele şi indicatorii stabiliţi prin strategia fiscal-bugetară şi prin bugetul anual.
