Pe aceeași temă
Studiul a fost realizat în cadrul in cadrul proiectului EMINET - Dezvoltarea unei retele de organizatii active in domeniul migratiei, ce evaluează situația emigrației românilor cu calificare înaltă, din trei domenii de activitate, afectate de exodul de personal într-o măsură mai mare sau mai mică, precum și efectele pe care plecarea specialiștilor le are asupra perspectivelor de dezvoltare și inovare în respectivele domenii, scrie Hotnews.ro.
Potrivit studiului, 15.700 de medici romani, 15.000 de cercetatori romani si numerori IT-isti lucreaza in strainatate.
Principalul motiv care a determinat decizia de a emigra a specialistilor din cele trei domenii analizate, asa cum releva studiul, nu este venitul prea mic.
Cel mai des invocate de specialisti au fost, in aceasta ordine:
- coruptia,
- lipsa oportunitatilor de dezvoltare profesionala,
- avansarea in cariera nebazata pe merite profesionale,
- birocratia din institutiile publice,
- veniturile mici si lipsa infrastructurii/echipamentelor tehnice.
Romania are nevoie de specialisti in formarea carora a investit, insa nu-i poate opri, deoarece libera circulatie si posibilitatea obtinerii unui nivel de trai mai bun atrag resursa umana inalt calificata spre statele mai avansate, state care recompenseaza salarial nivelul de calificare si ofera posibilitati de dezvoltare profesionala si personala, arata studiul.
Studiul releva existenta unor diferente in tendintele migratorii inregistrate in cele trei domenii: in timp ce in cercetare-dezvoltare migratia circulatorie si mobilitatea sunt mai accentuate datorita retelelor stiintifice, migratia medicilor tinde sa fie permanenta sau pe termen lung, iar in domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor (TIC), datorita specificului activitatii si dezvoltarii accentuate din ultimii ani, se remarca atat migratia cat si lucrul la distanta pentru angajatori straini.
In ceea ce priveste cercetarea-dezvoltarea, diaspora stiintifica este alcatuita in prezent din aproximativ 15.000 de cercetatori romani activi in strainatate, pentru care Romania nu a reusit sa construiasca programe eficiente de atragere in tara, de reintegrare sau de angrenare in parteneriate cu cercetatori din tara. In Romania, in ultimii 20 de ani s-a inregistrat o reducere cu circa 30% a numarului de salariati din activitatea de cercetare-dezvoltare. De asemenea, numarul studentilor care au ales in ultimii 10 ani sa studieze in strainatate este de aproximativ 300.000, reducandu-se semnificativ baza de formare a unor noi generatii de ercetatori si perspectivele revitalizarii sistemului romanesc al cercetarii-dezvoltarii si inovarii.
In sistemul medical, conform estimarilor autorilor, aproximativ 15.700 de medici romani isi practica in prezent meseria in strainatate, cu precadere in state din vestul Europei (Germania, Marea Britanie, Franta).
Intr-o declaratie recenta a Societatii Nationale de Medicina de Familie, se mentiona ca deficitul de medici de familie este de aproximativ 600, deci nesemnificativ. Cu ocazia cercetarii intreprinse in 2017 prin proiect, referitor la deficitul de medici pe fiecare judet inregistrat de directiile judetene de sanatate publica, s-a aflat din raspunsurile partiale (24 din 42 de directii au oferit informatii) ca deficitul de medici specialisti era de aproximativ 4.700.
Prea putin se stie despre comportamentul de migratie al specialistilor din domeniul TIC. Specialistii TIC formati in Romania se pare ca lucreaza mai ales in statele UE precum Marea Britanie, Irlanda, Belgia, dar si SUA si Canada.
In tara, lucrau in 2014 circa 120.000 de specialisti IT si se estimeaza ca, pana in 2020, cererea va ajunge la circa 300.000, din datele facute publice de Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii IT (ANIS). Salariul mediu net in domeniu era de 5811 lei in luna ianuarie 2017 (cf. INS), fata de 2300 lei salariul mediu net pe economie.
Recomandari pentru decidenti
Pentru o mai buna gestionare a fenomenului emigratiei, sunt incluse si o serie de recomandari pentru decidenti, cum ar fi aceea de a colecta oficial datele despre romanii emigrati, inclusiv sub aspectele nivel de pregatire, ocupatia, legaturile profesionale cu Romania, precum si recomandarea de a creste fondurile alocate domeniilor inalt calificate afectate de migratie, cum este cercetarea-dezvoltarea si medicina. De asemenea, sunt extrem de importante proiectele in colaborare cu diaspora, mai ales pentru cercetare si medicina. Pentru ca principalele cauze care au dus la emigratia personalului inalt calificat nu pot fi remediate pe termen scurt si mediu (ex. coruptia din sistemul public), in ambele domenii amintite anterior este necesara incurajarea migratiei circulare, prin proiecte comune cu specialisti din alte tari si schimburi de experienta, stagii etc. In cazul TIC, se recomanda, printre altele, sprijinirea antreprenoriatului sisimplificarea procedurilor birocratice, o mai buna reglementare a dreptului de proprietate intelectuala in legislatie si facilitati fiscale.
Principalele rezultate ale studiului au fost prezentate saptamana aceasta in cadrul conferintei "Migratie si Munca in Romania", organizata de Coalitia pentru Drepturile Migrantilor si Refugiatilor (CDMiR) la Bucuresti..
Studiul a fost realizat in cadrul proiectului Dezvoltarea unei retele de organizatii active in domeniul migratiei (EMINET), proiect co-finantat printr-un grant din partea Elvetiei prin intermediul Contributiei Elvetiene pentru Uniunea Europeana extinsa.
.png)
