Pe aceeași temă
Cozmin Guşă s-a prezentat joi la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru a i se aduce la cunoştinţă, în calitate de administrator al societăţii Realitatea Media, acuzaţiile din dosarul în care este cercetat modul în care au fost vândute acţiunile Realitatea TV.
La intrarea în sediul DNA, Guşă a precizat că a fost chemat pentru a lua la cunoştinţă acuzaţiile care se aduc societăţii pe care o coordonează.
Pe 15 octombrie, procurorii anticorupţie au decis să-i pună sub învinuire pe Maricel Păcuraru, cel de-al doilea acţionar majoritar de la Realitatea, dar şi alte 11 persoane, printre care şi fratele şi o apropiată a omului de afaceri Elan Schwartzenberg.
Procurorii anticorupţie au făcut luni percheziţii la 35 de adrese din Bucureşti, printre care şi la sediul Realitatea TV, dar şi la imobile ale omului de afaceri Maricel Păcuraru – partener de afaceri al lui Cozmin Guşă, ale lui Fabian Schwartzenberg şi cele ale Monicăi Hoffman.
Descinderile au vizat un caz de trafic de influenţă şi spălare de bani de cinci milione de euro şi mai multe persoane printre care şi Monica Hoffman, despre care se spune că ar fi iubita omului de afaceri Elan Schwartzenberg, au fost duse la sediul DNA. În dosar ar fi vizat şi Elan Schwartzenberg care nu ar fi fost găsit de procurori pentru a fi dus la audieri.
Din rezoluţia de începere a urmăririi penale a rezultat faptul că există date şi indicii temeinice potrivit cărora, în 2011 şi 2012, învinuiţii, aparent acţionari majoritari sau acţionari minoritari, au derulat acţiuni infracţionale pentru influenţarea deciziilor în cadrul procedurii insolvenţei, în mod direct sau prin persoane fizice ori juridice interpuse, în scopul influenţării deciziilor referitoare la SC Realitatea Media SA şi preluării controlului asupra acesteia.
„Scopul urmărit de fiecare dintre învinuiţii din cauză a fost asigurarea controlului asupra deciziilor luate în cursul procedurii insolvenţei, astfel încât să înscrie o sumă cât mai mare în tabelul creanţelor care determina schimbarea componenţei Comitetului Creditorilor al societăţii aflate în insolvenţă şi a numărului de membri“, arată DNA.
Potrivit procurorilor anticorupţie, din probele administrate în cauză a rezultat că aceştia au acţionat pe două paliere. Astfel, pe un palier, „demersurile infracţionale au fost derulate de un învinuit care, deşi avea doar calitatea de persoană interpusă, s-a erijat în patron şi a solicitat intrarea în insolvenţă.
Apoi, folosindu-se de persoane juridice ori fizice interpuse, s-a erijat în creditor al SC Realitatea Media SA şi, sub pretextul finanţării acesteia, prin mărirea succesivă a creanţei (prin înscrieri de contracte de cesiune ori facturi fictive în contabilitate) a urmărit să se înscrie în tabelul definitiv al creanţelor cu 52% din totalul creanţelor şi a urmărit înstrăinarea mărcilor Realitatea Media“, susţine DNA.
Potrivit probelor administrate, suma iniţială de cinci milioane de euro folosită pentru creditarea SC Realitatea Media SA provenea din evaziune fiscală sau din contracte fictive de împrumut.
„Pe un alt palier, demersurile infracţionale au fost derulate şi de alte persoane – acţionari minoritari – care, în complicitate cu persoane fizice şi persoane juridice, au falsificat, prin antedatare, contracte de cesiune, iar prin interpuşi, au înregistrat modificări fictive ale structurii acţionariatului pe care le-au depus la Oficiul Registrului Comerţului. Faptele au fost desfăşurate în acelaşi scop al obţinerii unor foloase băneşti”, mai arată anchetatorii.
Sursa: adevarul.ro
