Pe aceeași temă
Guvernul nu poate recupera peste un miliard de dolari din creanţele Bancorex, sumă care să fie vărsată la buget, invocând argumente hilare, precum lipsa banilor pentru deplasări, plicuri poştale şi timbre şi transmiterea unor informaţii eronate către proprii executori, informează Mediafax.
Încă din 1999 se încearcă recuperarea acestor creanţe, când Guvernul a decis fuziunea prin absorbţie a Bancorex, pentru salvarea acesteia, de către Banca Comercială Română, cea mai mare bancă de la acea vreme.
Drepturile şi obligaţiile BCR rezultate din activitatea desfăşurată de Bancorex până la radierea din Registrul Comerţului au fost preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), transformată ulterior în Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), instituţie care a fost mandatată de Guvern să recupereze credite neperformante în valoare totală de 1,7 miliarde dolari contractate de la Bancorex de 959 societăţi comerciale.
Acum, încă persistă o gaură în valoare de 1,1 miliarde de dolari pe care Guvernul nu reuşeşte să o umple cu datoriile restante de la 647 de firme precum:
- Sanca Impex Bucureşti (57,9 milioane dolari)
- Ulco Bucureşti (57,9 milioane dolari)
- Azochim Săvineşti (31,3 milioane dolari)
- Draman Constanţa (27,3 milioane dolari)
- Comtim Timişoara (24 milioane dolari)
- Navrom Constanţa (22,6 milioane dolari)
- General Trading & Investments Bucureşti (22,1 milioane dolari)
- Hermes Slobozia (11,9 milioane dolari)
- Tricostar Buzău (10,9 milioane dolari)
- Fulger Bragadiru (10,9 milioane dolari)
- Romagra Bucureşti (10,5 milioane dolari)
- Uzinexportimport Bucureşti (9,2 milioane dolari)
- Moldo Drinks (1,33 milioane dolari)
- Taher Invest Trade Company Bucureşti (560.000 dolari)
- Silvesta Bucureşti (21,1 milioane de dolari)
- Star Trade Invest Bucureşti (18,9 milioane dolari)
Acestea sunt doar câteva dintre firmele datornice cu cele mai mari sume, conform listei prezentate de AVAS în 2009, când s-au publicat ultimele date oficiale disponibile în acest sens.
Un document oficial, citat de Mediafax, relevă faptul că Guvernul nu a reuşit, în intervalul ianuarie 2009-septembrie 2011, să încaseze decât 725.882 dolari din recuperarea creanţelor neperformante preluate de la Bancorex.
În contextul blocării conturilor AVAS de păgubiţii FNI sau alţi creditori, motivele invocate în document pentru această situaţie pornesc de la lipsa banilor pentru deplasări în teritoriu şi trimiterea corespondenţei până la problemele cu care se confruntă executorii AVAS, inclusiv cu Poliţia şi Parchetul, din cauza informaţiilor eronate primite chiar din partea instituţiilor statului.
"Activitatea de valorificare a creanţelor din portofoliul AVAS a fost afectată de o serie de greutăţi provenite din cauze externe, care exced atribuţiilor şi competenţelor AVAS, dintre care exemplificăm: lipsa fondurilor pentru efectuarea deplasărilor în teritoriu pentru identificarea bunurilor debitorilor, instituirii de sechestre, afişări de titluri executorii şi lipsa sumelor necesare transmiterii corespondenţei în termen (comunicări de titluri executorii, ordine de poprire, corespondenţă specifică desfăşurării licitaţiilor publice), ceea ce poate atrage prescrierea titlurilor executorii, anularea licitaţiilor publice şi răspunderea materială, penală şi civilă a executorilor", se arată în document.
Sursa citată face referire şi la riscurile majore la care sunt supuşi executorii AVAS urmare derulării metodei de executare silită, respectiv instituirea sechestrelor, vânzarea bunurilor prin licitaţii publice şi popriri asupra conturilor bancare ale debitorilor, materializate în contestaţii la executare sau plângeri penale formulate de debitori.
Aceeaşi sursă arată că executorii AVAS "sunt supuşi cercetărilor poliţiei sau ale parchetului" pentru acţiunile desfăşurate, precum şi pericolului de atragere a răspunderii materiale pentru prescrierea titlurilor executorii şi folosirea unor "informaţii eronate furnizate de anumite instituţii ale statului".
La acestea se adaugă alte argumente invocate, printre care numărul redus de executori (doar şapte), lipsa contractelor cu presa pentru publicarea anunţurilor de licitaţie, lipsa contractelor cu societăţile de evaluare sau neplata avansului solicitat de executorii judecătoreşti.
