Pe aceeași temă
Liderul PNL, Crin Antonescu, a declarat că este foarte probabil ca majoritatea cetăţenilor României să prefere în continuare ca formă de guvernământ o republică în care să-şi aleagă prin vot direct reprezentantul, iar opţiunea majorităţii se va regăsi şi în viitoarea Constituţie, în care însă atribuţiile preşedintelui vor fi clar delimitate.
"Probabil că (...) o majoritate a cetăţenilor României (...) doreşte în continuare să aibă o formă de stat republicană şi să îl aleagă pe acest reprezentant al naţiunii. Dacă suntem într-o astfel de situaţie, nu putem vorbi nici de o republică parlamentară propriu-zisă, în care preşedintele să fie ales de Parlament. Dacă asta este opţiunea românilor, atunci sigur că ne vom îndrepta către formula agreată de către toţi cetăţenii, şi anume o republică în care rolul Parlamentului trebuie să fie foarte puternic, în care preşedintele să fie ales direct de cetăţeni, să aibă nişte atribuţii, dar foarte clar delimitate, în aşa fel încât să nu existe riscul să alunecăm în cazul unui preşedinte cu apucături speciale, aşa cum s-a întâmplat în anii lui Traian Băsescu, dar în acelaşi timp să nu fie doar un tăietor de panglici", a afirmat liderul liberal, duminică, într-o emisiune difuzată de Antena 3.
Crin Antonescu a precizat că opţiunea sa personală în privinţa formei de guvernământ rămâne monarhia constituţională, dar spune că se va supune întotdeauna deciziei majorităţii.
"Dacă ar fi după mine, dacă eu aş decide singur în chestiunea asta, dacă ar fi mâine un referendum care să mă întrebe dacă vreau republică sau monarhie constituţională, eu aş vota pentru monarhie constituţională. Aş fi gata să pledez într-o dezbatere politică despre avantajele acestei formule. Dacă însă asemenea formulă nu întruneşte consensul sau o majoritate în cadrul spectrului politic sau la cetăţenii României, evident că accept formula republicană şi îmi desfăşor activitatea politică în cadrul ei", a afirmat preşedintele PNL.
În opinia sa, viitoarea Constituţie va trebui să clarifice rolul şi atribuţiile unor instituţii fundamentale ale statului, dar şi "temeiurile pe care să se bazeze separaţia reală a puterilor în stat".
