Liderul USL Crin Antonescu a declarat joi seara, la Digi 24, in contextul modificarii Constitutiei, ca intr-un sens premierul ungar Viktor Orban este un model pentru el, desi nu este de acord cu derapajele semnalate, pentru faptul ca este un om puternic, "care stie sa stea in picioare, sa primeasca o ofensiva critica" din partea Comisiei Europene, in fata careia "nu este asa de timid".

"Am vazut o noua tentativa grosiera de a mistifica realitatea, si anume europarlamentari ai PDL incearca sa starneasca noi confuzii daunataore Romaniei. Stiti ca exista la nivelul UE ingrijorare in legatura cu modificarea Constitutiei in Ungaria, unde Viktor Orban dispune de doua treimi si se stie ca Viktor Orban nu ezita sa foloseasca cele doua treimi. Domnul Orban nu este chiar atat de timid in fata Comisie Europene ca altii", a spus Antonescu.

"Sigur ca eu nu sunt de acord cu derapajele pe care noi le-am semnalat aici inaintea Comisiei Europene. Nu sunt de acord, desi sunt un om de dreapta, nu sunt de acord cu tentativele lui de a afecta libertatea presei.

Dar apreciez la Viktor Orban urmatorul lucru: cand premierul unei tari cu 10 milioane de oameni si cu a nu stiu cata parte din resursele de orice fel ale Romaniei stie sa stea in picioare, sa primeasca o ofensiva critica , sa fie contraofensiv si termina en fanfare cu jumatate de parlament aplaudandu-l, pleaca de acolo si ramane pe a lui. Chiar daca nu sunt de acord cu aia a lui, forta unui astfel de lider nu am cum sa nu o apreciez, si vreau pentru Romania un lider- un prim-ministru, un presedinte, de doua ori mai tare decat V. Orban", a declarat liderul PNL.

 

Vivian Reding: Dacă prin modificarea Constituţiei, în Ungaria există un risc de încălcare a valorilor noastre fundamentale, Europa trebuie să intervină

 

 

„Dacă există un risc de încălcare a valorilor noastre fundamentale, Europa trebuie să intervină”, a declarat textual, comisarul european Vivian Reding.

„Comisia Europeană”, a spus ea, „este extrem de preocupată” şi „analizează actualmente modificările constituţionale” operate la Budapesta spre a vedea „dacă e oportună” lansarea procedurilor de „infringement”. Aşa se numesc, în engleză, încălcările serioase ale dreptului comunitar.

Cum poate reacţiona Uniunea Europeană la călcarea în picioare a principiilor democraţiei şi statului de drept? Prin recursul la articolul 7 al Tratatului de la Lisabona, care stipulează suspendarea dreptului unui stat membru de a vota în forul executiv suprem al UE, deci în Consiliul European, în cazul unor „grave şi persistente violări" ale valorilor fundamentale ale Uniunii.

E vorba, în speţă, de nerespectarea „demnităţii umane, a libertăţii, democraţiei, egalităţii, a statului de drept şi drepturilor omului, precum şi a drepturilor minorităţilor”.

O serie întreagă de modificări constituţionale adoptate recent la Budapesta cu majoritatea parlamentară de peste două treimi a puterii au suscitat critici viguroase şi repetate în Apus.

Alarmaţi s-au arătat occidentalii în special de restrângerea prerogativelor Curţii Constituţionale din Ungaria, precum şi de tratamentul ce urmează a fi aplicat persoanelor fără adăpost. În vest, o serie de comentatori au înfierat între altele şi definiţia restrictivă a familiei, calificată de unii observatori drept „homofobă”.

Stânga socialistă şi liberalii din Parlamentul European au somat Partidul Popular să-i retragă sprijinul politic formaţiunii guvernamentale FIDESZ şi lui Viktor Orban. La rândul lor, creştin-democraţii din PE au cerut Budapestei să se supună solicitărilor Uniunii, dar au avertizat faţă de riscul ca „ungurii… să aibă impresia că Europa n-ar fi de partea lor”, după cum a subliniat eurodeputatul Frank Engel, citat de AFP.

Oficialităţile maghiare au respins criticile apusene, susţinând că schimbările ar fi fost operate în conformitate cu valorile europene, dar Comisia de la Veneţia continuă să evalueze modificările şi urmează să-şi publice raportul în iunie. Or, Viviane Reding a declarat că, la Bruxelles, „Comisia nu va aştepta până în iunie ca să-şi adopte decizia”, scrie AFP.

Suspendarea dreptului de vot al unui stat e o „bombă atomică”, a mai spus Reding, iar Comisia are nevoie de unelte „mai eficiente” spre a interveni optim în cazuri de felul Ungariei.

Să mai notăm că, potrivit unui recent studiu al CE, carenţele justiţiei în anumite ţări europene le afectează credibilitatea în mediul de afaceri.