Pe aceeași temă
In ciuda CV-ului si a fisei sale de formare profesionala de pe site-ul Curtii Supreme, care dau impresia unui traseu profesional impecabil, in care razbate cu preponderenta activitatea sa la Agentul Guvernamental al CEDO pe langa guvernul Romaniei, despre Cristina Tarcea s-a auzit pentru prima oara iin 2006, in scandalul fabricii de notari, cu implicarea sa in numirea a doua sotii de potentati PSD in posturi de notari, fara examen.
Plangerea a fost facuta chiar de ministrul de Justitie de la acea vreme, Monica Macovei.
In martie 2004, cand Cristian Diaconescu a fost adus la Ministerul Justitiei, Cristina Tarcea a fost numita de catre Ion Iliescu in pozitia de judecator la Inalta Curte, desi nu avea experienta pentru o misiune atat de dificila, titreaza ziare.com.
În august 2013, și-a depus candidatura alături de Nela Petrișor și Rodica Aida Popa pentru una dintre cele două funcții de vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La 10 septembrie, Secția pentru judecători a CSM a decis înaintarea către președintele Traian Băsescu a propunerii de numire a Iuliei-Cristina Tarcea pentru funcția de vicepreședinte al instanței supreme.
Președintele Traian Băsescu a semnat, la 13 septembrie 2013, decretul pentru numirea judecătoarei Iulia-Cristina Tarcea în funcția de vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru o perioadă de trei ani.
La 22 august 2016, judecătoarea Iulia-Cristina Tarcea, vicepreședinte și președinte interimar al instanței supreme și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), fiind candidat unic.
Consiliul Superior al Magistraturii a propus-o pe judecătoarea Iulia-Cristina Tarcea, la 8 septembrie 2016, pentru a prelua șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Fabrica de notari pentru oamenii sistemului
In aprilie 2006, toti ministrii si secretarii de stat pesedisti de la Justitie de dupa 1989 au fost reclamati la Parchetul General, pe cand acesta era condus de Ilie Botos, de catre ministrul de Justitie de la acea vreme, Monica Macovei, informa Gandul in articolul „Fabrica de notari pe banda”.
Cu exceptia liberalilor Valeriu Stoica si Flavius Baias, aflati la conducerea Ministerului Justitiei in perioada 1996-2000, un lung sir de demnitari erau acuzati de Monica Macovei pentru ca ar fi permis intrarea in Notariat, fara examen, a unor acoliti ai PSD-ului, a unor neveste de lideri PSD si a unor magistrati.
Un numar de 19 persoane ar fi beneficiat de astfel de "favoruri", unele dintre ele facand parte si din sirul "acuzatilor", in sensul ca si-au semnat unul altuia ordinele de numire in functia de notar public.
Ce spunea Gandul, la acea vreme?
„Gabriela Gaspar, Manuela Mitrea si Corina Dumitrescu - nevestele pesedistilor Axinte Gaspar, Miron Mitrea si Cristian Dumitrescu - au devenit, peste noapte, notari publici, "binefacatorii" lor fiind ministrul Gavril Iosif Chiuzbaian si, respectiv secretarul de stat Cristina Tarcea pentru Manuela Mitrea si Corina Dumitrescu.
Manuela Mitrea nu a avut aviz favorabil din partea Directiei Notariat, iar cel al Corinei Dumitrescu avea un continut ambiguu.
Conform sesizarii semnate de ministrul Macovei, nici una dintre ele nu indeplinea conditiile legale pentru a fi numita notar public.
In aceeasi zi in care Chiuzbaian a facut-o notar pe adjuncta sa Gabriela Gaspar, aceasta i-a intors serviciul, semnandu-i o hartie similara sefului sau. Tot Gabriela Gaspar l-a facut notar si pe Chivulescu Gheorghe, fost ministru al Justitiei in perioada 1982-1987.
La randul sau, un alt fost ministru al Justitiei, Ion Predescu, l-a numit notar pe Stirbu Aurel, care - la vremea respectiva - era deputat si presedinte al Comisiei juridice din Camera Deputatilor.
Si ministrul Rodica Stanoiu a avut "slabiciunile" ei: cei doi adjuncti Costache Ivanov si Doru Trifoi, ambii fosti magistrati; judecatoarea Ana Boar; magistratul militar Doinel Dinuica si deputatul Ruxandra Jipa. Pentru acestia, deveniti notari publici fara examen, avizele directiei de resort ori nu exista ori sunt nefavorabile.
Recordul in materie de incalcari ale legii l-a doborat fostul ministru al Justitiei Cristian Diaconescu. Astfel, acesta l-a numit notar pe Sandu Florin - fost secretar de stat la Interne - fara ca macar sa existe o cerere de numire din partea acestuia si in conditiile in care directia de specialitate a intocmit un referat nefavorabil. Intr-o maniera identica a procedat Cristian Diaconescu si pentru Albu Aurelia Madis, fara a exista cerere de numire si chiar fara a exista nici un fel de referat din partea directiei de resort. Tot Cristian Diaconescu l-a numit notar pe adjunctul sau de la vremea respectiva, Claudiu Seucan, fara a solicita macar un referat din partea directiei de specialitate pentru a vedea daca indeplineste conditiile legale. Claudiu Seucan este nepotul lui Octav Cozmanca si a fost consilierul personal al fostului premier Adrian Nastase.
La randul sau, secretarul de stat Claudiu Seucan a facut si el un bine domnului Amzulescu Marius, consilier de stat la Cotroceni, pe care l-a numit notar public, fara indeplinirea formalitatilor legale.
Liantul in toata aceasta poveste cu notari este Valeria Puiu, directorul Directiei Notari Publici din Ministerul Justitiei, persoana care a slujit practic sub toti ministrii fara a cracni si care acum a dat declaratii impotriva acestora. Valeria Puiu, reclamata si ea la Parchet, avea obligatia de a verifica dosarele celor care urmau sa devina notari si de a acorda un aviz de legalitate.
Surse din cadrul notarilor publici ne-au declarat ca aceasta plangere penala a ministrului Macovei este consecinta faptului ca Ministerul Justitiei a pierdut o parte din procesele in contencios-administrativ intentate unora dintre notarii mentionati mai sus pentru anularea ordinelor de numire. De mentionat faptul ca Parchetul Inaltei Curti a mai efectuat verificari pe aceasta tema, sesizandu-se de la unele articole din presa, apreciind ca in cauza nu este vorba de fapte penale.”
Asadar, o intreaga operatiune cu servicii si contraservicii facute pentru un blat in urma caruia sa fie rasplatiti, fara efortul corespunzator unei admiteri dificile in profesie, toti cei care au slujit sistemul in cea mai sinistra perioada a sa pentru Justitie si pentru presa, prin presiunile facute asupra libertatii sale de a spune adevarul.
Printre numele care au facut obiectul reclamatiei ministrului de atunci al Justitiei se afla si actuala presedinta a Curtii Supreme.
A carei numire nu pare sa fi pus nicio problema de memorie sau de constiinta nici celor care i-au dat votul in CSM – cu 10 din 10 - nici astazi la semnarea decretului. Si nici macar jurnalistilor de investigatie pe justitie care cunosc foarte bine ororile, abuzurile si blaturile acelor vremi dar mai ales care este riscul pe care-l prezinta pentru libertatea Justitiei perpetuarea lor.
