Pe aceeași temă
Potrivit proiectului de declaraţie, publicat pe site-ul CSM, un membru ales în Consiliu îşi asumă "pe toată durata exercitării mandatului, drept standard propriu de integritate publică", o serie de obligaţii.
Astfel, se impun condiţiile de a nu candida pe întreaga durată a exercitării mandatului pentru promovarea în funcţii de execuţie în cadrul instanţelor/parchetelor şi de a nu se delega, detaşa sau transfera de la instanţa/parchetul de la care a fost ales membru CSM; de a nu candida pe întreaga durată a exercitării mandatului pentru numirea în orice fel de funcţii de conducere la instanţe/parchete şi de a nu candida pe întreaga durată a exercitării mandatului pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Totodată, prin actul citat, membrii CSM trebuie să-şi exercite mandatul în mod neutru şi obiectiv faţă de toate instanţele şi parchetele, judecători şi procurori, asociaţii profesionale, sindicate ale personalului auxiliar şi organizaţii neguvernamentale
"De a nu favoriza în vreun fel, pe toată durata exercitării mandatului, instanţele/parchetele de la care provin sau asociaţiile profesionale ori organizaţiile neguvernamentale din care am făcut parte sau în care am activat, de a nu candida pentru un nou mandat de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, indiferent de schimbările constituţionale sau legislative ce vor avea loc, de a nu mă folosi de privilegiul secretului votului pentru a evita răspunderea individuală faţă de corpul magistraţilor", sunt alte condiţii menţionate în documentul citat.
Membrii CSM sunt obligaţi să demisioneze din funcţia de conducere deţinută la instanţe sau parchete şi să demisioneze sau să se suspende din calitatea de membru în asociaţii profesionale sau organizaţii nonguvernamentale.
Majoritatea membrilor CSM nu ar vrea sa semneze o astfel de declaratie.
Judecătorul Mircea Aron de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, membru ales în CSM, a afirmat că nu îl face mai integru o astfel de declaraţie. "Declaraţia de integritate face referire la moralitate, care se dobândeşte în timp prin educaţie, cultură. Dacă ea există, nu ai de ce să dai declaraţie", a spus Aron, adăugând că nu a întâlnit până acum ca o declaraţie să modifice standardele de moralitate.
"Una dintre obligaţii, coordonatele caracteristice de magistrat, este aceea de a fi moral. Când ai intrat în magistratură, ţi s-a verificat şi moralitatea", a mai spus Aron.
Procurorul Graţiana Isac de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criinalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), membru ales în CSM, a arătat că promovarea într-o funcţie superioară determină automat pierderea "locului în Consiliu", întrucât nu mai reprezintă zona care l-a desemnat în forul magistraţilor.
Totodată, judecătorul Adrian Neacşu, de la Tribunalul Vrancea, membru ales în CSM, a susţinut că "moralitatea nu se declară".
Pe de altă parte, judecătorul Dan Lupaşcu de la Curtea de Apel Bucureşti, membru ales în CSM, a declarat ca: "Dacă dăm o hotarâre, aceasta urmează să îmbrace o formă de declaraţie, angajare. Ar trebui să ne alegem şi un nume conspirativ", a spus Lupaşcu.
În opinia judecătorului Lupaşcu, declaraţia nu e doar de integritate, în ea se vorbeşte de imparţialitate şi, eventual, de independenţă.
"Nu resping această propunere, nu suspectez că e un simplu exerciţiu de imagine. Gestul în sine este pozitiv", a afirmat Lupaşcu, precizând însă că ar fi mai bine elaborarea unui Cod cu standarde etice ale CSM, care să vizeze imparţialitatea, independenţa, eficienţa etc.
