Pe aceeași temă
Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR) și alte peste 30 de ONG-uri au înaintat Formului Constituțional o propunere de modificare a prevederilor constituționale privind caracterul secular al statului și libertatea religioasă. ONG-urile semnatare au propus modificări ce vin să întărească și să extindă drepturile tuturor cetățenilor, din perspectiva religiei, fără deosebire de confesiune sau credințe individuale.
Într-un comunicat, ASUR precizează că ONG-urile semnatare au propus modificări ce vin să întărească și să extindă drepturile tuturor cetățenilor, din perspectiva religiei, fără deosebire de confesiune sau credințe individuale.
"Laicitatea statului este o problemă în România, în momentul de față. Deși majoritatea oamenilor, inclusiv politicienii, cred că România este definită ca stat laic în Constituție, acest lucru nu e adevărat. Prin urmare, una din propunerile noastre este exact enunțarea laicității statului, iar celelalte propuneri derivă din aceasta. La redactarea materialului trimis Forumului Constituțional am luat în calcul și prevederile tratatelor internaționale la care România a aderat, în privința laicității și a libertății de conștiință", a declarat Toma Pătrașcu, vicepreședinte ASUR.
Reprezentanţii ASUR mai spun că în contextul dezbaterilor publice actuale privind revizuirea Constituției, ONG-urile semnatare își reafirmă susținerea pentru laicitatea statului și fac un apel către toate forțele politice implicate în procesul revizuirii Constituției să susțină ideea unei Românii laice.
ASUR propune modificare articolului 1 din Constituţie: Statul român
Aceştia propun modificarea articolului 1 al Constituţiei României aşa: "România este stat de drept, democratic, laic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate".
În expunerea de motive, reprezentanţii ASUR spun că această completare aduce o clarificare necesară prin care se garantează caracterul secular al statului și se întărește separarea între stat și cultele religioase, fără a aduce în nici un fel atingere drepturilor deja afirmate. "Formulări similare se găsesc și în Constituțiile altor state din întreaga lume, spre exemplu: Franța (art. 1), Portugalia (art. 41), Turcia (art. 2), SUA (primul amendament), Mexic (art. 40) sau Japonia (art. 20)", se precizează în comunicat.
MODIFICARE ASUR ARTICOLUL 29: Libertatea conștiinței
"(4) Sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de învrăjbire religioasă.
(5) Cultele religioase sunt autonome față de stat. Activitățile cu caracter social ale cultelor sunt eligibile pentru finanțare din bani publici prin competiții de proiecte, conform legii.
(51) Statul asigură accesul la asistență religioasă în armată, în spitale, în penitenciare, în aziluri și în orfelinate, conform legii.
(6) Părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine, în conformitate cu principiul interesului superior al copilului".
Aceştia spun că modificarea propusă lărgește sfera de aplicare la toate interacțiunile sociale și nu doar la cele dintre culte, îmbunătățind astfel cadrul de apărare a libertății de conștiință.
"Este o ajustare necesară pentru că, în lumea modernă, acțiunile de învrăjbire religioasă sunt adesea inițiate nu de culte și nici măcar de grupuri sau persoane susținute de acestea, ci de terțe grupuri sau persoane care în mod abuziv se revendică de la un curent religios sau altul. Alineatul (5), în forma inițială, se referă la două aspecte: sprijinul statului față de culte, respectiv accesul indivizilor la asistență religioasă în anumite situații instituționalizate. Modificarea urmărește separarea celor două aspecte în două alineate și aduce unele clarificări. Astfel, este clar specificată eligibilitatea activităților cu caracter social ale cultelor pentru finanțări publice, cu respectarea cadrului legislativ în vigoare.
În ceea ce privește asistența religioasă în anumite situații, modificarea întărește dreptul indivizilor prin obligația statului nu doar de a înlesni, ci chiar de a asigura astfel de servicii. Este corectată forma de plural a cuvântului „azil”, conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române.
Modificarea propusă introduce un principiu extrem de important, care a fost formulat în tratatele internaționale ulterior scrierii Constituției: interesul superior al copilului. Prin această formulare se urmărește împiedicarea unor eventuale acțiuni ale părinților sau tutorilor care să facă rău copilului, prevalându-se de libertatea de conștiință".
sursa: realitatea.net
